DOCUMENTAR Povestea ultimilor lautari de matase de pe piatra Bucurestiului. Costel Vasilescu: Oamenii stabileau nunta dupa programul meu

Dragostea tradata, dragostea neimpartasita, saracia, bolile necrutatoare, vantul rece al puscariilor, singuratatea. Muzica lautareasca, hartia de turnesol a unei societati de periferie, era aspra, zgaria spiritele sensibile si simandicoase, dar era purificatoare. Terapie prin muzica. Descatusare de demonii societatii. Asa a devenit muzica marginalilor de pretutindeni, bogati si saraci, intelectuali si analfabeti, din Primaverii pana-n Ferentari. continuă pe Adevărul