Libnet.ro
watchshop.ro

23:01

Solicita Aderarea

Libnet Ro
Georgia: Zeci de mii de manifestanti cer aderarea la UE

Georgia: Zeci de mii de manifestanti cer aderarea la UE

Zeci de mii de manifestanti au marsaluit luni in capitala Georgiei pentru a solicita ca fosta republica sovietica din Caucaz sa adere la Uniunea Europeana, relateaza AFP. Circa 60. 000 de manifestanti s-au adunat in fata parlamentului georgian, fluturand steaguri europene si georgiene, conform sursei citate. Georgia: Zeci de mii de manifestanti cer aderarea la UE .

Kosovo va solicita aderarea la UE pana la sfarsitul anului 2022

Kosovo va solicita aderarea la UE la sfarsitul acestui an, potrivit premierului Albin Kurti.

Finlanda intentioneaza sa construiasca bariere la granita cu Rusia. Autoritatile ruse ar putea trimite valuri de migranti catre granita finlandeza

Guvernul finlandez intentioneaza sa modifice legislatia privind frontierele pentru a permite construirea de bariere la frontiera sa estica cu Rusia, a anuntat joi guvernul finlandez, intr-o miscare de consolidare a pregatirii impotriva amenintarilor pe fondul invaziei Rusiei asupra Ucrainei. Finlanda, care solicita in prezent aderarea la alianta militara NATO, are o istorie de razboaie cu Rusia, desi, in prezent, zona de frontiera acoperita cu paduri dintre cele doua tari este marcata doar cu semne si linii de plastic pe cea mai mare parte a celor 1. 300 km de lungime, potrivit Reuters. Cererile de azil se vor concentra in anumite puncte de intrare .

Marcel Ciolacu: Parlamentul Romaniei sustine aderarea Finlandei si Suediei la NATO

Presedintele Camerei Deputatilor, Marcel Ciolacu, a declarat ca Parlamentul Romaniei sustine aderarea Finlandei si Suediei la NATO, in cadrul unei intalniri cu ambasadorii celor doua tari la Bucuresti. El a specificat ca in ceea ce priveste consolidarea parteneriatului de securitate din cadrul Aliantei Nord-Atlantice a fost mereu o prioritate pentru Partidul Social Democrat. Ce declaratii a facut Marcel Ciolacu despreaderarea Finlandei si Suediei la NATO Parlamentul Romaniei sustine aderarea Finlandei si Suediei la NATO. Consolidarea parteneriatului de securitate din cadrul Aliantei Nord-Atlantice a fost mereu o prioritate pentru Partidul Social Democrat, iar decizia luata de cele doua guverne social-democrate din nordul Europei reprezinta un important pas spre dezvoltarea NATO. Am transmis acest mesaj de solidaritate si de sprijin partenerilor din Finlanda si Suedia in cadrul unei intalniri pe care am organizat-o astazi la Palatul Parlamentului cu ambasadorii celor doua tari in Romania, in cadrul careia am discutat si despre intarirea cooperarii economice si militare, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook. Acesta a mai adaugat ca in acest context dificil, fiecare roman poate spune cu lejeritate ca noi suntem NATO, potrivit Agerpres. Presedintele Camerei Deputatilor a avut o intrevedere cu Therese Hyden, ambasadorul Suediei, si cu Marjut Akola, ambasadorul Republicii Finlanda. in cadrul intalnirii au mai fost prezenti europarlamentarul PSD Victor Negrescu si presedintele Comisiei pentru afaceri europene a Senatului, Angel Tilvar, conform Digi24. ro. Romania saluta decizia Suediei de a solicita aderarea la NATO .

CE solicita largirea spatiului Schengen

Comisia Europeana a cerut aderarea Bulgariei si a altor trei state la spatiul Schengen, arata novinite. bg. Raportul anual privind starea Schengen subliniaza importanta largirii spatiului Schengen.

Razboiul din Ucraina accelereaza extinderea Uniunii Europene. Parlamentul European cere inceperea negocierilor de aderare la UE cu Albania si Macedonia de Nord

Parlamentul European a cerut Consiliului UE sa inceapa negocierile de aderare cu Albania si Macedonia de Nord, in special in contextul razboiului din Ucraina. Albania si Macedonia de Nord, mai aproape de aderarea la UE Parlamentul European solicita Consiliului UE sa deschida in mod oficial discutiile despre aderarea tarilor respective, subliniind contextul geostrategic al relatiilor cu Rusia si violenta acesteia impotriva Ucrainei.

Trei tari nordice isi anunta sprijinul fata de Finlanda si Suedia in cazul unui atac din partea Rusiei in timpul procesului de aderare la NATO

Norvegia, Danemarca si Islanda au semnat luni o declaratie prin care isi exprima sprijinul pentru Finlanda si Suedia in cazul in care cele doua tari ar fi atacate. Norvegia este pregatita sa isi ajute vecinii nordici prin toate mijloacele necesare Premierul norvegian Jonas Gahr Store a declarat ca: impreuna cu Danemarca si Islanda, Norvegia este pregatita sa isi ajute vecinii nordici prin toate mijloacele necesare daca ar fi victimele agresiunii pe teritoriul lor inainte de a obtine statutul de membru al NATO, potrivit Reuters. Totodata, premierul suedez Magdalena Andersson a anuntat ca Suedia va solicita aderarea la NATO. Guvernul a decis sa informeze NATO despre dorinta Suediei de a deveni membra a Aliantei, a declarat luni Andersson intr-o conferinta de presa alaturi de Ulf Kristersson, liderul principalului partid de opozitie suedez. Astfel ca, Suedia si Finlanda si-au anuntat dorinta de a-si depune candidaturile pentru aderare la NATO. De asemenea, presedintele finlandez Sauli Niinisto si premierul Sanna Marin au anuntat, la randul lor, ca Finlanda va solicita aderarea la NATO fara intarziere, conform Digi24. ro. Rusia va raspunde daca infrastructura militara NATO ajunge in Suedia si Finlanda, spune Vladimir Putin .

carturesti.ro

Klaus Iohannis: Romania saluta decizia Suediei de a solicita aderarea la NATO

Romania sustine pe deplin procesul de aderare la NATO a Suediei, a declarat luni, 16 mai, seful statului, Klaus Iohannis. Romania saluta decizia Suediei de a solicita aderarea la NATO, anuntata astazi de catre premierul suedez, Magdalena Andersson. Romania sustine pe deplin procesul de aderare.

Klaus Iohannis: Romania saluta decizia Suediei de a solicita aderarea la NATO (video)

Romania sustine pe deplin procesul de aderare la NATO a Suediei, a declarat luni, 16 mai, seful statului, Klaus Iohannis. Romania saluta decizia Suediei de a solicita aderarea la NATO, anuntata astazi de catre premierul suedez, Magdalena Andersson. Romania sustine pe deplin procesul de aderare.

Suedia a luat oficial decizia de a intra in NATO. Prim-ministrul Andersson: Cel mai bun lucru pentru Suedia si pentru populatia suedeza este sa se alature NATO

Suedia va solicita oficial aderarea la NATO, a anuntat luni premierul suedez Magdalena Andersson, conform BBC. Anuntul vine la o zi de la decizia similara a Finlandei de a cere intrarea in NATO. Suedia anunta oficial intentia tarii de aderare la NATO Exista o mare majoritate in parlamentul Suediei in favoarea aderarii la NATO, a declarat prim-ministrul Magdalena Andersson in urma unei dezbateri despre politica de securitate. Cel mai bun lucru pentru Suedia si pentru populatia suedeza este sa se alature NATO. Vom informa NATOca vrem sa devenim membru al aliantei. Parasim o era pentru a intra intr-una noua, a declarat premierul Magdalena Andersson.

Suedia va solicita aderarea la NATO

Premierul suedez Magdalena Andersson anunta, luni, ca Suedia va solicita aderarea la NATO, schimbandu-si politica de neutralitate militara adoptata timp de decenii intregi.

Decizie istorica. Suedia va solicita aderarea la NATO

Premierul suedez Magdalena Andersson a anuntat, luni, ca Suedia va solicita aderarea la NATO, schimbandu-si politica de neutralitate militara adoptata timp de decenii intregi, relateaza BBC.

Suedia anunta oficial cererea de aderare la NATO, la o zi de la decizia similara a Finlandei

Suedia va solicita aderarea la NATO, a anuntat luni premierul suedez Magdalena Andersson, potrivit BBC. Anuntul vine la o zi de la decizia similara a Finlandei de a cere intrarea in alianta nord-atlantica.

Extindere si integrare europeana |Vasile Puscas: Traim o epoca de multiple crize emitente, care necesita o abordare hotarata. E nevoie de gandire strategica si leadership dedicat

La inceputul veacului care tocmai a trecut tocmai se incheiase Razboiul Rece. Comunitatea Europeana reusise sa-si revina dupa deceniul eurosclerozei care a urmat puternicei crize energetice pornita in 1973. Generatia de lideri europeni de atunci a repornit cu greu motoarele integrarii europene, dar a avut capacitatea sa-si reformeze organizatia comunitara prin curajosul si inspiratul proiect de realizare a Pietei Interne. Astfel ca s-a reconfirmat legenda conform careia Comunitatea Europeana a aparut ca necesitate a rezolvarii gravelor probleme economice, sociale si politice postbelice, care au pus la grea incercare statele vestului continentului, iar alte crize succesive europene si internationale nu au oprit procesul initiat de Schuman si Monnet, acesta intarindu-se si perfectionandu-se cu fiecare etapa de solutionare a situatiilor critice, scrie prof. univ. dr. Vasile Puscas, intr-un editorial citat de site-ul Uniunii Militarilor si Politistilor Mihai Viteazul UMPMV). Tratatul de la Maastricht a fost convenit in 1991 si se parea ca Uniunea Europeana, tocmai proclamata, urma sa intre intr-o faza de maturizare a procesului integrarii europene. Doar ca aproape de portile sud-estica si estica ale Uniunii Europene izbucnisera cateva conflicte armate fosta Iugoslavie si Republica MoldovaTransnistria) carora liderii Uniunii nu le-au gasit antidotul, aparand riscul dezvoltarii unor crize regionale care se puteau intinde pana la frontierele Occidentului. in acele razboaie locale si-a facut simtita prezenta politica Moscovei, dar Rusia inca nu-si revenise din socul dezagregarii imperiului sovietic. Liderii unor state membre ale UE nu au avut inspiratie si determinare pentru a solutiona astfel de conflicte, uneori contribuind chiar la escaladarea lor. A fost nevoie de o interventie diplomatica si militara a Statelor Unite ale Americii pentru temperarea crizei din Balcani si pentru dinamizarea Occidentului in vederea asumarii raspunderii pentru securitatea continentului european. Este adevarat ca si statele central-sud-est europene, care tocmai iesisera din sfera de influenta sovietica, s-au agitat pentru a-si asocia destinul Uniunii Europene, NATO si, in general, lumii euroatlantice. Intr-un astfel de context, Uniunea Europeana a fost nevoita a gandi si comunica public1993) criteriileconditio- nalitatile de aderare la organizatia care avea drept obiectiv principal integrarea europeana, NATO a initiat programul Parteneriatului pentru Pace1994), iar din 1995 au curs spre Bruxelles cererile guvernelor din tarile central- sud-est europene pentru a fi acceptate in procesul de extindere a Uniunii Europene. Aceste evolutii diverse, rapide si complexe au readus in dezbatere necesitatea reformarii Uniunii, nu doar prin modificari contextuale ale Tratatelor. De aceea a fost initiata o Conventie privind Viitorul Europei 2002) care sa elaboreze un proiect de Tratat pentru o Uniune Europeana a sec. al XXI-lea. Timp de aproape un deceniu, pana la aderarea la Uniunea Europeana a primelor state din Europa Centrala 2004), o tema importanta care a insotit demersul de aplicare a pachetului legislativ european dedicat Pietei Interne a fost extinderea Uniunii. Criteriile pe care statele pretendente la aderare trebuiau sa le indeplineasca erau de natura politica, economica, piata, administrativa etc. O conditionalitate sublinia insa ca aderarea se putea realiza doar cand Uniunea si statele ei membre aveau capacitatea de a gestiona adecvat procesul integrarii prin accederea unuia sau mai multor noi state. Ori, acum se poate usor constata ca fiind mai mult atente la efortul statelor candidate pentru ca acestea sa fie pregatite pentru procesul integrarii, vechile state membre si chiar institutiile europene nu au facut efortul necesar pentru ca si ele sa fie bine pregatite in vederea derularii procesului integrarii europene, in asa fel incat extinderea sa fie benefica tuturor cetatenilor europeni, inclusiv a celor din Noile State Membre. Pe parcursul procedurilor de negociere a aderarii, Vechile State Membre pare ca au fost mai interesate de fenomenul redistribuirii avan- tajelor si puterii in Uniune decat de o reformare structurala a acesteia. Dupa 2001 au aparut si nevoi certe de adecvare a Uniunii la posibile mutatii in sistemul international, iar de la izbucnirea razboiului in Irak 2003) s-au inregistrat si perturbari in relatiile transatlantice ceea ce ar fi trebuit sa aduca impulsuri suplimentare pentru urmarea unei directii hotarate de reformare a Uniunii Europene. Comisia Prodi a sesizat aceste presiuni asupra modului de functionare a Uniunii si a incercat sa le canalizeze spre dezbaterea din Conventia privind Viitorul Europei. Iar comisarul Verheugen, responsabil cu procesul extinderii, a legat repede aceasta tendinta si de activitatile de pregatire a statelor candidate si de negocierea aderarii. Adesea, pe buna dreptate, comisarul Verheugen a solicitat institutiilor europene, dar si statelor membre si statelor candidate, sa aiba in vedere nu doar procesul extinderii, ci si al intensificarii integrarii europene. Doar ca anumite state membre incepusera sa arate, din 2004, o oboseala fata de procesul extinderii si chiar fata de integrarea europeana, asa cum au dovedit prin reactia de respingere a Tratatului privind o Constitutie pentru Europa 2005). Astfel de stari si atitudini au marcat profund soliditatea Uniunii Europene si capacitatea ei de a asigura continuarea dezvoltarii sustenabile a statelor membre. Adoptarea legislatiei Pietei Interne aproape in acelasi timp cu pregatirea aderarii de catre statele din Europa Central-Sud-Estica au creat un mediu favorizant cresterii economice si prosperitatii cetatenilor din Uniunea Europeana, intrun climat care parea a fi total pasnic pe continent. Amintitele state au primit un real sprijin in tranzitia spre democratie si economie de piata datorita reformelor pe care au trebuit sa le realizeze pentru a compatibiliza cu criteriile de aderare si legislatia,politicile europene. Ceea ce a facut din procesul extinderii europene o preocupare care a absorbit nu doar atentia politicii externe a Uniunii Europene, dar si a guvernelor statelor membre care se interesau de propria pozitionare corporatista si politica in viitoarea Uniune Europeana extinsa. Numai ca, pe masura ce declamator liderii europeni vorbeau tot mai insistent despre o Europa Unita, indeosebi ca urmare a introducerii monedei Euro, factual a scazut interesul pentru procesul integrarii europene. Foarte multe restante in zona financiar-bancara, energetica si chiar sociala nu si-au gasit rezolvarea in timpul promis, iar unele nu sunt indeplinite nici astazi. Sloganul Europei sociale aproape a disparut din discursurile politice cu neconservatoare care fond a izbucnit marea criza financiara si economica de la sfarsitul primului deceniu al noului mileniu. Iar politicienii europeni au adoptat tactica scapa cine poate, sperand la un sprijin miraculos al Uniunii Europene, in timp ce acasa la ei, in statele membre, spuneau grele vorbe de invinovatire la adresa institutiilor europene si eurobirocratilor din Bruxelles. Cand cineva le arata ca Uniunea Europeana si chiar statele membre ar fi trebuit sa se reformeze pentru a intensifica procesul integrarii, replicau printr-un refuz hotarat pentru ca in timp de criza nu aveau curajul sa propuna cetatenilor si parlamentelor nationale reforme care ar fi putut diminua sansele lor politice. De mentionat este faptul ca mai multe Noi State Membre au facut fata mai bine respectivei crize economice, probabil tocmai pentru ca infaptuisera reforme in timpul pregatirii pentru aderare. insa si aici, politicienii au adoptat o atitudine populista si de conservare a parghiilor de putere. De la nivel local si pana la cel european, politicienii din Uniunea Europeana s-au inscris intr-o competitie a ipocriziei. Iar lipsa lor de reactie modernizatoare i-a facut victime nu doar ale propriilor votanti, dar si ai actorilor Pietei Interne. Au fost salvati de curajul si deter- minarea Bancii Centrale Europene si, in 2011, au acceptat sa reia reforma Uniunii, desigur incepand tot cuPiata Unica. La care sunt inca restantieiri si in momentul de fata a se vedea, de exemplu, aspectul integrarii financiar- bancare). Si doar la cativa ani dupa acea mare criza financiar-economica, neabsorbindu-se total socurile cauzate de aceasta, a inceput criza pandemica, insotita de noi stari critice economice, monetare, comerciale, sociale etc. Iar obiectivul declarat al Uniunii Europene = integrarea europeana a ajuns din nou la subsolul agendei europene, caci actualmente se desfasoara si un razboi chiar la frontiera estica a Uniunii, in care partile sunt insasi Rusia si o tara estica-Ucraina- care aspira sa devina membra a organizatiei integrationiste cu sediul in Bruxelles. Anul acesta se inregistreaza a 65-a primavara de cand, la Roma, statele fondatoare au semnat Tratatul intemeierii Comunitatii Europene. Si 15 ani de cand Romania este membra a Uniunii Europene! in urma cu 5 ani, cand Uniunea Europeana isi celebra a 60-a aniversare, profesorul si istoricul Timothy Garton Ash a publicat un articol in care constata ca Uniunea nu era in cea mai buna stare. El chiar a facut o lista de boli de care organizatia suferea la acea data: gangraena brexitosa, putinisma ukrainica, xenophobia populistica, eurozonitis logorrhoea, Le Pen syndrome, la care se adaugau circumstante agravante precum egomania narcissistica trumpica vezi art. Broken Europe is down but not out,in FT,17 Mar. Multe din acele probleme persista si astazi, unele chiar intr-o stare foarte grava, iar altele noi s-au adaugat. Cu toate acestea, Uniunea Europeana a rezistat si a trecut dintr-o criza intr-alta, reusind sa depaseasca obstacole care pareau insurmon- tabile. Mai mult, si-a conservat forta de atractie pentru state din Balcanii de Vest si Est Ucraina, Rep. Moldova, Georgia) care doresc sa se alature celorlalte 27 de state membre ale Uniunii Europene. Asadar,tema extinderii europene este tot la ordinea zilei, doar ca acum criteriile de aderare la Uniune sunt corelate cu caracteristicile mediului actual european si international. Din pacate, institutiile europene din Bruxelles nu explica suficient aspirantilor la statutul de membru al Uniunii Europene ca aceasta entitate trebuie sa se comporte nu doar ca o structura asociativa, ca o grupare sau alianta de state, ci este desemnata a crea cadrul realizarii integrarii europene. Simt oare liderii acestor institutii o constrangere vinovata? Nu e cazul, deoarece lumea stie ca deciziile cele mai importante nu zicem strategice, caci acestea nu prea au fost in ultimele doua decenii) sunt luate de liderii statelor membre, acestia abdicand in mare masura de la ambitia integrarii europene. S-a vazut o nervozitate in ultimele saptamani, care a fost generata de reluarea discutiilor despre extinderea Uniunii Europene, cu trimitere directa la Ucraina, Rep. Moldova, Georgia si, indirecta, la statele din Balcanii de Vest. Personal, nu cred ca aspiratia acestor state-pretendente este o problema, mai ales ca vor avea de efectuat o adevarata reconstructie postbelica indeosebi cazul celor trei state mentionate). Dorinta lor merita admirata, iar vointa apartine dreptului suveran. Presupunem ca liderii acestor state cunosc evaluarile comportamentului lor in relatia cu Acordurile de Asociere si percep unde se afla in raport cu criteriile de aderare, deoarece si acestea conteaza in perceptia cetatenilor statelor membre. Mai mult,daca aceste tari ar obtine statutul de candidat la aderarea europeana si-ar putea strategiza reconstructia postbelica deodata cu ritmul si directia pregatirii pentru aderarea la Uniunea Europeana, sprijinul financiar al acesteia si al statelor membre putand fi directionat mai eficient. Iar folosul ar fi cu atat mai mare cu cat Uniunea Europeana ar urma o strategie clara a integrarii europene, ar aplica politici care sa asigure nu numai convergenta economica, ci si competitivitatea societala, spre avantajul tuturor cetatenilor europeni, inclusiv al celor din statele candidate. Si, desigur, procesul extinderii va depinde de rigoarea, seriozitatea, dedicatia cu care Comisia Europeana si statele membre vor fi capabile sa-l gestioneze in corelare perfecta cu o strategie de integrare europeana. Teaim o epoca de multiple crize emitente multi-crize) care sunt interdependente si necesita o abordare holistica si hotarata. Pentru aceasta este nevoie de viziune, gandire strategica si leadership dedicat. Liderii europeni au in fata si concluziile dezbaterilor Conferintei privind viitorul Uniunii Europene care cer o reforma structurala a organizatiei, orientarea spre cetatenii europeni, intarirea integrarii chiar daca va trebui sa se revada Tratatele. indeosebi la nivelul statelor membre exista retineri in a proceda la o reforma vasta a Uniunii. Unii lideri ar fi de acord cu avansarea reformei pana la realizarea Statelor Unite ale Europei, dar altii nu vad cu ochi buni integrarea europeana si ar dori sa inlocuiasca actuala Uniune cu o difuza Uniune Europeana a Natiunilor. Presedintele Macron spunea, in 2017, ca ar dori sa vada mai multa ambitie din partea europenilor, iar acum are posibilitatea sa demonstreze ca poate insufla ambitie pozitiva celorlalti lideri europeni, Franta detinand presedintia Consiliului UE. De ce asteptam mai multa ambitie? Pentru ca, iata, recent adoptatul Strategic Compass a fost, conform comentatorilor, cu valabilitate depasita chiar din momentul aprobarii 24 martie 2022). Si ar fi posibil ca liderii europeni din zilele noastre sa caute mai degraba scuze de neputinta sau nevointa in loc sa vina cu solutii la ceea ce solicita cetatenii europeni si vremurile noastre. Iar o astfel de scuza ar putea constitui presiunea politica actuala pentru reluarea cu vigoare a procesului extinderii, totodata motivandu-se ca nu ar exista conditii si pentru intensificarea integrarii. Ceea ce consideram nu doar neadevarat, dar si neadecvat chiar pentru continuarea extinderii si constituirea capacitatii in procesul integrarii europene. Ar arata o slabiciune cronica a Uniunii Europene in loc sa argumenteze valoarea adaugata a extinderii la dezvoltarea tuturor politicilor europene viitoare. Reamintim ca sensul aderarii unor noi state la Uniunea Europeana este de a le cuprinde, conform vointei lor si a statelor membre, in procesul integrarii europene, cel care a generat dezvoltare, prosperitate si pace in aceasta parte a Europei. Fara integrare intensificata, Uniunea va fi predispusa la fragmentare si diferite forme de dezintegrare. Iar o lectie a valului al cincelea al extinderii este ca gestionarea procesului de aderare a noi state la Uniunea Europeana trebuie sa se bazeze pe decizii ferme si lideri inteligenti si puternici. Ori, dupa 2004, conducatorii institutiilor europene au fost ezitanti si neincrezatori in scopul politicii de extindere, tocmai pentru ca nu s-au concentrat asupra integrarii, marginindu-se la schematismul cresterii si convergentei economice. Pe cand titularii portofoliului Extinderii, la nivelul Comisiei Europene, au fost mai degraba caricaturi birocratice cu exceptia lui Stefan Fule) care au contribuit la crearea perceptiei de neputinta si nou orizont ale Uniunii Europene au avut conceptii specifice despre acceptarea si sensul pe care trebuia sa-l aiba integrarea europeana. Ceea ce explica si atitudinea diversificata a acestora fata de procesul extinderii Uniunii, insistenta pentru anumite aspecteinterese ale exprimarii integrarii diferentiate. Ne reamintim ca Franta gaullista favoriza supranationalul, dar nu agrea comunitarismul, vedea organizatia de la Bruxelles prin lentilele post-napoleoniene ale Concertului European si interguvernamen- talismului. Asteptam sa vedem cum concepe acum presedintele Macron suveranitatea europeana si daca va lua in considerare propunerile cetatenilor europeni, fiind unul dintre liderii cu profilul cel mai accentuat in Uniunea Europeana. Germania a militat pentru unitatea europeana in cadrul careia liderii germani credeau, si au avut dreptate, ca va fi posibila reunificarea germana. Doar ca dupa reunificarea Germaniei si dinamismul lui Kohl, Berlinul a continuat sa sustina integrarea europeana, dar fara a o defini clar, conform aspiratiilor post-Razboiul Rece. Marea Britanie alaturi de Olanda au vazut o arie a liberului schimb. Dar, cum scria Fraser Cameron, integrarea este cea care demonstreaza adevarata vointa politica a statelor membre si a liderilor lor, convergenta fiind o preconditie a integrarii, iar in Uniunea Europeana ar trebui sa fie si o consecinta a integrarii. Mai mult, sa ne aducem aminte ca metoda Monnet a fost o solutie la realitatea multiplelor interdependente care dau substanta procesului integrarii europene, ceea ce aduce un argument suplimentar pentru obligativitatea conectarii organice a extinderii europene. Mi s-a parut interesat exercitiul pus la cale de Centrul de Politica Europeana Bruxelles) cand Uniunea Europeana celebra 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma. Un grup de experti afiliat acestei comunitati epistemice a imaginat cecum ar gandi Schuman initiativa sa europeana pentru zilele noastre, compunand ceea ce s-a numit Declaratia lui Schuman pentru secolul al 21- lea. Reproduc din acest text doar primul paragraf: Integrarea europeana a fost o formidabila poveste de succes proiectul european a contribuit enorm la mentinerea pacii, la solidaritate si prosperitate. Astazi2017=n. n. , Uniunea Europeana este omniprezenta: practic nu exista vreo arie politica neafectata, direct sau indirect, de deciziile colective luate la Bruxelles. Institu- tiile comune, suveranitatea impartasita si un nivel al interdependentei economice, poilitice si sociale fara precedent i-a tinut pe europeni impreuna tot mai uniti, cum nu a mai fost vreodata in istorie. Personal, subscriu la aceasta caracterizare a Uniunii Europene si astazi, in 2022, sperand insa la cresterea nivelului de integrare europeana. Iar daca procesul extinderii Uniunii va fi gestionat corect si vizionar, acesta ar trebui sa contribuie la obtinerea unei societati europene cat mai coezive si integrate, iar nu la o juxtapunere de slabiciuni nationale M. Bromberg). Daca vom gandi si actiona in aceasta directie, la momentul finalizarii negocierilor de aderare vom putea primi cu bratele deschise in Uniunea Europeana atat statele solicitante din zona Balcanilor de Vest, cat si Ucraina, Rep. Moldova, Georgia. Si sunt convins ca avand obiectivul integrarii europene cat mai consolidat, povestea de succes a extinderii Uniunii Europene va merge mai departe, a explicat Vasile Puscas, in articolul publicat pe site-ul UMPMV.

watchshop.ro

Finlanda va solicita aderarea la NATO, anuntul oficial al liderilor tarii nordice

Guvernul finlandez a anuntat duminica ca va solicita aderarea la NATO, renuntand la zeci de ani de neutralitate si ignorand amenintarile rusesti de posibile represalii, pe masura ce tara nordica incearca sa-si consolideze securitatea, dupa declansarea razboiului din Ucraina.

Medvedev, dupa anuntul Finlandei ca doreste aderarea la NATO: Un astfel de conflict se poate transforma in razboi nuclear

Dmitri Medvedev, vicepresedintele Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse, a avut o prima reactie dupa anuntul facut de Finlanda ca va solicita aderarea la NATO.

Reuters: Finlanda si Suedia ar putea solicita aderarea la NATO in urmatoarele zile

Miscarea ar putea fi o conditie prealabila pentru o prezenta militara sporita in regiune, au spus surse ale agentiei.

Parlamentul European a votat o rezolutie pentru acordarea statutului de stat candidat la UE pentru Republica Moldova

Parlamentul European a votat joi o rezolutie in care solicita acordarea statutului de tara candidata la aderarea la Uniunea Europeana pentru Republica Moldova.

Parlamentul European a votat o rezolutie pentru acordarea statutului de stat candidat la UE pentru Republica Moldova

Parlamentul European a votat joi o rezolutie in care solicita acordarea statutului de tara candidata la aderarea la Uniunea Europeana pentru Republica Moldova. in paralel, Comisia a anuntat joi un nou ajutor oferit Moldovei, de 52 milioane euro.

Parlamentul European a votat o rezolutie prin care cheama institutiile UE sa acorde Moldovei statutul de tara candidata

Parlamentul European a adoptat o Rezolutie prin care invita institutiile UE sa acorde Republicii Moldova statutul de tara candidata pentru aderarea la UE. Parlamentul European solicita ca, in cadrul reuniunii Consiliului European din iunie, sa se transmita un semnal politic clar si ferm cu privire la calea europeana aleasa de Republica Moldova, transmite IPN.

actualitate, 23:01

carturesti.ro

ştirile zilei

Translate

English (http://translate.google.com)    Deutsch (http://translate.google.com)    Français (http://translate.google.com)    Italiano (http://translate.google.com)
watchshop.ro
carturesti.ro
 
watchshop.ro
adblock
Confidenţialitate | Contact Sitemap
Copyright © 2012-2022 Libnet.roibNet.ro

( 0,215 seconds )