Dosarul Sina

Ministrul Sanatatii, Alexandru Rafila a anuntat ca 94 de cereri de finantare au fost aprobate pentru digitalizarea unor institutii cruciale din sistemul central de sanatate publica, inclusiv pentru Ministerul Sanatatii.

Autoritatile romane fac pasi mici in directia buna cand vine vorba de eforturile de digitalizare a interactiunii cu institutiile statului. Cel mai recent anunt vizeaza serviciile de stare.

Romania se modernizeaza, in sfarsit. Primaria Capitalei s-a inscris pe Ghiseul. ro. Cu totii stim deja ca Ghiseul. ro este aplicatia si platforma guvernamentala care te ajuta sa iti platesti de acasa taxele, impozitele si amenzile. Astfel, bucurestenii pot plati fpe platforma taxe pentru documente de urbanism, servicii publice si alte impozite. Poti plati toate aceste taxe .

Dosarul cu sina este emblematic pentru a descrie in trei cuvinte problemele birocratice ale Romaniei, existente de zeci de ani. Nu exista persoana care sa fi pasit pragul unei institutii de stat, fara a i se cere obligatoriu un dosar cu sina. Astfel, orice solicitare de prestare servicii din partea statului se finaliza cu intocmirea .

Din 4 iulie 2023, dosarul cu sina este interzis prin lege in Romania. Cu toate acestea, institutiile continua sa ceara atat dosare, cat si copii ale documentelor. Nu va lasati pacaliti! Este important sa stiti care este primul lucru pe care sa il faceti intr-un astfel de caz.

Primaria Alba Iulia anunta implementarea unor masuri antibirocratie. Printre cele mai importante sunt renuntarea la dosarul cu sina si la copiile legalizate care pana acum erau prezentate de cetateni.

Astazi a intrat in vigoare legea care le interzice functionarilor de la ghisee sa le ceara oamenilor dosare cu sina sau copii dupa documente emise de institutiile statului, dar practic in institutiile publice nu s-au pus la punct proceduri pentru respectarea acestei reglementari. Teoretic, incepand de astazi, romanii vor scapa de birocratie atunci cand se vor adresa unei institutii publice, deoarece intra in vigoare legea care interzice autoritatilor publice centrale si locale sa le mai ceara oamenilor dosare cu sina. Dar, functionarii nu sunt pregatiti sa puna in practica reglementarea, conform Adevarul. Fara copii legalizate .

De astazi, dosarul cu sina ar trebui sa ramana doar o amintire chinuitoare.

Astazi a intrat in vigoare legea care le interzice functionarilor de la ghisee sa le ceara oamenilor dosare cu sina sau copii dupa documente emise de institutiile statului, dar practic in institutiile publice nu s-au pus la punct proceduri pentru respectarea acestei reglementari.

Reporter: Lumea a traversat o perioada agitata in ultimii trei ani; cum arata in acest moment piata de IT and C? Edward Alexandru Cretescu: Piata IT and C isi continua dezvoltarea in mod accelerat, desi la inceputul anului exista foarte multa incertitudine in ce directie se va indrepta industria, in special in Romania, care se afla la granita cu un razboi devastator. Incertitudinea exista in continuare, si va exista o buna bucata de timp dupa finalizarea ostilitatilor, si cred ca este ceva cu care companiile s-au obisnuit sau au fost obligate sa se obisnuiasca. Sunt o multitudine de provocari in continuare, dar Romania, avand avantajul unei industrii de IT and C solide, a reusit sa continue cu tehnologia ca motor al economiei. Companiile sunt astazi cu un ochi la business si cu un ochi la ultimele evenimente globale, Romania acum este afectata din ce in ce mai mult de schimbarile majore externe in industria noastra. E si bine, e si rau, dar privim inainte. Reporter: Cum a evoluat sectorul dupa revenirea la normalitate, odata cu eliminarea restrictiilor dictate de pandemie? Edward Alexandru Cretescu: Digitalizarea proceselor companiilor din zona IT and C continua intr-un ritm bun. intoarcerea la birou in companiile de IT and C este un subiect pe agenda de zi cu zi, industria noastra fiind intaiul beneficiar al lucratului de acasa. Firmele incearca pe cat posibil sa-si eficientizeze sarcinile zilnice, inclusiv cu lucratul de acasa sau intoarcerea la birou, si momentan se incearca un mers pe sarma, o echilibristica, care sa impace si nevoia de colaborare dar si nevoile angajatilor. Iar aceasta eficientizare din sectorul privat se rasfrange, mai devreme sau mai tarziu, si asupra sectorului public, si asta nu poate decat sa ne bucure, avand in vedere ca aceasta zona este cea prioritara pentru noi. Cu toate ca multi angajati s-au intors la birou, ideile de flexibilizare au ramas importante pentru companii si chiar pentru institutii, deoarece ambele tipuri de entitati inteleg ce avantaje pot aduce acestea, indiferent ca vorbim despre optimizarea unor procese sau despre un nivel de bunastare mintala sporit al angajatilor. Si primariile au inceput sa lucreze de acasa, pentru ca, gratie digitalizarii nu mai mergem la etajul 2 sa depunem dosarul cu sina. Reporter: Cum au fost afectate proiectele pe care le derulati de aceasta tornada de evenimente? Edward Alexandru Cretescu: in mare, pandemia globala si razboiul din Ucraina au reprezentat si pentru noi, la fel ca pentru majoritatea companiilor din intreaga lume, momente de incertitudine in privinta prezentului si a viitorului. in special cand noi lucram zi de zi cu administratia publica, fie ca ea este locala sau nationala. Totusi, avand in vedere specificul companiei noastre, am preferat sa transformam aceste amenintari in oportunitati de dezvoltare a business-ului. Digitalizarea si munca de la distanta sunt doua concepte care se potrivesc foarte bine, astfel ca solutiile pe care le propunem noi pot fi foarte usor implementate intr-un mediu de lucru care sa sprijine angajatii ce doresc sa lucreze si din afara biroului. incercam sa aducem lumea digitala si in administratia publica, si cel putin in acest moment, suntem pe drumul cel bun, cu cele 1100 de institutii publice aflate in porto- foliul nostru. Reporter: Care sunt oportunitatile ivite in aceasta perioada? Edward Alexandru Cretescu: Din ce in ce mai multi decidentii publici si politici, pentru ca lucram in mare parte cu administratia locala si nationala) inteleg ca digitalizarea este drumul pe care trebuie sa mearga daca vor sa tina pasul cu evolutia lumii in care traiesc. Mai mult, digitalizarea nu mai este de mult timp un moft, ci devine o necesitate - oamenii de rand vor sa aiba acces facil la serviciile pe care le poate oferi aparatul de stat, fie la nivel local sau la national. Cetatenii nu vor sa mai piarda timp plimband acte dintr-o parte in alta, iar posibilitatea de a rezolva cat mai multe situatii din confortul propriei case, cu ajutorul laptopului sau telefonului, este un adevarat beneficiu. Avem legile care elimina dosarele cu sina, dar pana la practica zilnica de a elimina acest element birocratic, noi incercam sa facem acea posibi- litate reala si sa eliminam in mod concret necesitatea birocratiei excesive dintr-o institutie publica. Reporter: Cum s-a modificat raportul cerereoferta? Edward Alexandru Cretescu: Cererea pentru serviciile pe care le oferim este in usoara crestere, ne asteptam sa atingem borna de 35% din toate UAT-urile din Romania, pe masura ce tot mai multe institutii publice afla despre avantajele digitalizarii cu Regista si aleg sa colaboreze cu noi. Ceea ce, bineinteles, ne bucura foarte mult. Si speram sa fie cat mai multe. Solutia propusa de noi, dezvoltata pe tehnologia Microsoft Azure, este una dintre cele mai sigure din piata. Si pe masura ce organizatiile devin din ce in ce mai constiente de problemele securitatii datelor si ale amenintarilor cibernetice, se indreapta catre solutii sigure, de calitate, care sa protejeze datele cetatenilor. in paralel, oferta noastra este din ce in ce mai variata - am ajuns deja la zece module pe care le oferim institutiilor in functie de nevoile acestora, cel mai nou intrat in portofoliu fiind cel de Urbanism. Pregatim si alte lansari care sa sporeasca eficienta in zona interactiunilor cetatenilor cu aparatul de stat. intre timp, cele mai frecvent utilizate module sunt cele pentru depunerea documentelor si inregistrarea sesizarilor. Reporter: Care ar fi deciziile pe care autoritatile ar trebui sa le ia de urgenta pentru dezvoltarea digitala? Edward Alexandru Cretescu: Din punctul nostru de vedere, cel mai important pas pe care trebuie sa il faca autoritatile din Romania este sa puna la punct Cloud-ul guvernamental. Vorbim despre un proiect amplu, a carui finantare se ridica la nu mai putin de 500 de milioane de euro, bani din PNRR, care poate deveni un sprijin important in cursa pentru digitalizare a Romaniei. Si nu doar aici. Cloud-ul guvernamental este un pilon principal, bineinteles, dar mai sunt si fondurile europene acordate pentru comune, orase si alte institutii publice care vor fi folosite pentru digitalizare. Este o sansa enorma pentru toate tipurile de institutii sa beneficieze de o transformare tehnologica, inclusiv pe partea de echipamente fizice hardware), dar in special pe software-ul utilizat. Si speram aici ca Regista va fi una din cele mai cerute platforme pentru digitalizare. Reporter: Ofera tara noastra un cadru legislativ optim pentru dezvoltare? Edward Alexandru Cretescu: Din fericire, observam unitate si coerenta in zona legilor din Romania privind digitalizarea. Colegii de la ANIS si de la Confederatia Patronala Concordia au fost si sunt in continuare in dialog cu legiuitorii, iar aceasta colaborare este deosebit de benefica. Datorita acestei punti intre parlamentari si oamenii care au activitate zilnica in sectorul IT, cei din urma au putut contribui direct la conturarea unor legi importante, precum Legea Semnaturii Electronice, sau Legea Interoperabilitatii. Ne asteptam ca aceasta colaborare sa continue si in viitor, deoarece avantajele digitalizarii au devenit din ce in ce mai clare si este clar ca acest progres trebuie sustinut la nivel legislativ. Eforturi enorme au fost depuse, si din fericire, se vad si rezultatele. Totdeauna este loc de mai bine, dar cred ca e o idee buna sa apreciem si ce avem deja facut. Reporter: Care sunt perspectivele de dezvoltare a domeniului? Edward Alexandru Cretescu: Asa cum spuneam anterior, Cloud-ul guvernamental este un instrument anticipat, deoarece va fi un factor hotarator in procesul de digitalizare a aparatului de stat din Romania. Nu doar la nivel national; ne asteptam mai mult sa existe un impact care se va rasfrange la nivel local, la firul ierbii, cum se mai spune, care formeaza volumul birocratiei din Romania. 85 de entitati precum ministere, autoritati publice, agentii guvernamentale si alte institutii de stat din tara vor fi prezente in acest Cloud, iar asta are potentialul de a simplifica extrem de mult relatia cetatenilor cu aceste institutii. Ne asteptam, astfel, sa vedem progrese importante facute de Romania in zona digitala. Reporter: Cum a evoluat piata muncii in domeniul dumneavoastra de activitate? Edward Alexandru Cretescu: Industria de IT este pana la urma beneficiarul principal al telemuncii, iar noi, la nivel de companie, ne aliniem la tendintele industriei. Vedem o usoara schimbare spre munca inapoi in birou, dar asta este un trend de echilibrare intre telemunca si munca de la birou, si nu ne vom intoarce niciodata la cum era inainte de 2020. Sistemul hibrid de lucru, si cu telemunca, si cu birou, este cel care va ramane, si pe care noi il utilizam deja. Reporter: Care este strategia organizatiei pe care o reprezentati pe termen mediu si lung? Edward Alexandru Cretescu: Suntem in continuare concentrati pe dezvoltarea pachetului de solutii, mai exact de modulele existente in platforma, astfel incat sa acoperim o gama cat mai larga de nevoi ale institutiilor publice pe care le deservim, fie ca este vorba despre primarii sau, mai nou, scoli si spitale. Romania va ramane nucleul business-ului Regista si in urmatorii ani, insa vizam si o extindere peste hotare, cel putin in regiune. Astfel, dorim ca pe termen mediu sa intram si in Republica Moldova, Polonia si Ucraina. Ne dorim sa deservim in mod principal administratia publica, dar vom intra in viitorul apropiat si in sectorul privat. Reporter: Ce decizii majore ati luat in ultimele 12 luni? Edward Alexandru Cretescu: in ultimul an, Regista a iesit pe piata cu un modul de cadastru digital, un modul de Urbanism, cu care noi venim in intampinarea nevoii de digitalizare a documentelor cadastrale. Este un pas important pentru noi, deoarece Urbanismul necesita expertiza specifica, iar colaborarea noastra cu compania Ramboll a dus la constructia acestui modul. Avand decizia de a lansa un modul major, ne concentram acum sa livram acest modul, impreuna cu modificarile constante aduse aplicatiei, catre cat mai multe institutii publice. Urmeaza noi lansari majore si anul acesta, pentru a completa suita de solutii oferita de catre noi. Reporter: Una dintre marile provocari ale momentului este Inteligenta Artificiala. Cum vedeti avantajele si dezavantajele dezvoltarii acestui tip de tehnologie pentru sector, dar si pentru economie in general? Edward Alexandru Cretescu: Noi suntem de parere ca inteligenta artificiala poate fi benefica in sectorul IT, dar si pentru restul economiei. Sunt multe zone care pot fi eficientizate cu ajutorul unor astfel de unelte. Important este insa sa nu acordam mai mult credit decat ar fi cazul inteligentei artificiale. Nu avem inca un General Purpose AI, care sa fie intr-adevar cum vedem in filme, un robot care gandeste singur. La urma urmei, vorbim despre o unealta care poate oferi rezultate proportionale cu pregatirea celui care alege sa se bazeze pe o astfel de solutie. Reporter: Unde se afla Romania pe harta europeana a digitalizarii si a tehnologiei? Edward Alexandru Cretescu: Pe ultimul loc. Si asta este realitatea neplacuta. Romania este la coada clasamentului in privinta digitalizarii in Uniunea Europeana. Indexul DESI indicele economiei si societatii digitale) al Uniunii Europene ne arata cu degetul. Exista un decalaj vizibil intre Romania si alte state, si desi noi facem progrese, si celelalte state membre fac la randul lor progrese. Suntem pe ultimul loc si acolo vom fi pentru o perioada, spre nemultumirea noastra. insa, cel putin noi, cei din echipa Regista, dorim sa vedem asta ca pe o oportunitate, in ideea in care exista mult spatiu pentru crestere. Unul din obiectivele Regista este imbunatatirea accesului la servicii publice digitalizate. Si cu 1100 de institutii publice, credem ca vom putea sa influentam pozitiv indicele DESI. Sper ca o facem deja. Si noi suntem pregatiti sa sprijinim orice institutie publica ce isi indreapta atentia catre solutiile pe care le propunem. Reporter: Va multumim!.

Incepand din 4 iulie, institutiile publice, fie ele centrale sau locale, dar si persoanele juridice cu statut de utilitate publica, nu mai au voie sa ceara dosar, fie el cu sau fara sina, si nici vreo taxa de dosar. Legea a fost promulgata la inceputul.

Romania incepe sa faca pasi din ce in ce mai importanti catre digitalizare, catre reducerea birocratiei in interactiunea cu autoritatile statului, eliminarea copiilor xerox si.

Nu mai este mult timp pana cand romanii nu vor mai fi nevoiti sa faca copii la acte sau sa mearga cu dosare cu sina, ca sa -si rezolve problemele pe care le au la diferite institutii publice.

Operatorii economici din domeniul jocurilor de noroc sunt scandalizati de ultima masura aplicata de Oficiul National pentru Jocuri de Noroc. Cine vrea sa depuna electronic documente curente solicitate de ONJN, nu o poate face folosind registratura@onjn. gov. ro.

Presedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care ar trebui sa faca disparut dosarul cu sina din institutiile publice. in realitate, romanii sunt pusi pe drumuri pentru copii de buletin si alte acte.

De ce dosarul cu sina va disparea abia in cativa ani? De ce, desi suntem inconjurati de tehnologie, Romania este inca intr-un Ev Mediu tehnologic? De ce, daca este sa comparam Romania si Republica Moldova la serviciile de e-guvernare, comparam vorbitorii cu facatorii?.

Purtatorul de cuvant al PNL, Ionut Stroe, e precizat astazi, la Antena 3 CNN, care este data limita pana la care toate institutiile publice din Romania trebuie sa elimine dosarul cu sina pentru solutionarea cererilor pentru furnizarea unui serviciu public.

Legea prin care este eliminat dosarul cu sina a fost promulgata miercuri, 4 ianuarie, de presedintele Klaus Iohannis. Obiectele de birotica sau papetarie nu vor mai putea fi folosite de institutiile statului. Legea vin in completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 412016, in sensul instituirii in sarcina institutiilor publice, organelor de specialitate ale administratiei centrale si locale si persoanelor juridice de drept privat, care au obtinut, potrivit legii, statut de utilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu public, a unei obligatii de a pune la dispozitia cetatenilor, in mod gratuit, in format fizic pe hartie sau in format electronic, pe pagina de internet proprie, modele de formulare sau cereri aferente serviciilor furnizate. Dosarul cu sina va fi interzis in Romania .

Presedintele Romaniei a promulgat legea prin care institutiile nu mai pot solicita de la persoane fizice sau juridice niciun obiect de birotica sau papetarie pentru solutionarea cererilor pentru furnizarea unui serviciu public.