Confederatia Patronala

Consiliul Patronatelor ESG din Romania CPESGR), asociatie patronala si comunitate de business, constituita cu scopul sprijinirii dezvoltarii afacerilor pe baze sustenabile, a aderat la Confederatia Nationala pentru Antreprenoriat Feminin CONAF), stabilind astfel un parteneriat care conduce la intarirea vocii patronatelor in dialog cu autoritatile si revitalizarea mecanismelor de dialog social.

Confederatia Patronala Concordia solicita clarificarea competentelor institutiilor de control si coordonarea activitatii acestora, pentru a fi evitate situatii precum cea privind puii vopsiti.

Dan Sucu a fost reales presedinte al Confederatiei Patronale Concordia pentru al doilea mandat, primind votul de incredere din partea membrilor organizatiei. Confederatia Patronala Concordia si-a ales la finele anului trecut echipa care ii va asigura conducerea pentru urmatorii doi ani. Potrivit unui comunicat de presa, Consiliul Director si-a ales si 4 vicepresedinti: Radu Caprau .

Procesul legislativ pentru adoptarea Bugetului de Stat s-a desfasurat foarte rapid, dialogul social fiind din nou o formalitate care bifeaza o cerinta legala si nimic mai mult. Maniera prin care bugetul a fost adoptat este problematica in sine, pentru ca decredibilizeaza procesul de consultare publica si dialog social, arata Confederatia Patronala Concordia intr-un mesaj transmis miercuri HotNews.

Confederatia Patronala Concordia va aviza negativ in Consiliul Social si Economic de joi bugetul pe anul 2024 si masurile fiscal-bugetare, organizatia mentionand ca nu a existat niciun fel de consultare si discutie cu nicio industrie, iar dialogul social este din nou o forma care bifeaza o cerinta legala si nimic mai mult.

Romania are o economie cu inovatie redusa, bazata prea mult pe consum domestic, cu discrepante regionale majore, afectata de un deficit de balanta comerciala, cu o populatie in imbatranire, expusa riscului de saracie si marcata de un acut deficit de forta de munca, arata o analiza transmisa de Confederatia Patronala Concordia.

Directorul executiv al Confederatiei Patronale Concordia, Rradu Burnete, este de parere ca Pachetul de masuri fiscale pentru care Guvernul si-a angajat raspunderea are inca multe aspecte problematice.

Mediul de afaceri sprijina cresterea salariului minim, fie in linie cu productivitatea, fie pentru a contracara efectele inflatiei, insa sustine ca o majorare ar trebui sa se faca de la 1 ianuarie 2024, nu de la 1 octombrie 2023, deoarece companiile au deja stabilite bugetele de salarii pentru acest an, arata, intr-un comunicat de presa, Confederatia Patronala Concordia.

Impactul impunerii unei taxe pe cifra de afaceri se rasfrange asupra unor companii care joaca un rol cheie in economia romaneasca, in sectoare precum automotive, energie, ITandC si comert, afectand atat producatorii cat si comerciantii, arata o analiza remisa miercuri de Confederatia Patronala Concordia.

Confederatia Patronala Concordia a transmis luni ca nu este de acord cu o crestere a procentului veniturilor in PIB avand in vedere ca fondurile nu sunt cheltuite responsabil, ANAF nu combate evaziunea, aplicarea legii este optionala iar bugetele sunt construite plecand de la nevoi si nu de la posibilitati, potrivit Hotnews. Confederatia Patronala Concordia cere reforme .

Este greu sa fim de acord cu o crestere a procentului veniturilor in PIB cata vreme banii nu sunt cheltuiti responsabil, ANAF nu combate evaziunea, aplicarea legii este optionala iar bugetele sunt construite plecand de la nevoi si nu de la posibilitati, se arata intr-un mesaj transmis luni de Confederatia Patronala Concordia.

Consiliul National al intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania CNIPMMR) si Confederatia Patronala Concordia au solicitat presedintelui Senatului, Nicolae Ciuca, nemodificarea Codului Fiscal pana la data de 1 ianuarie 2024 si asigurarea predictibilitatii mediului de afaceri in perioada urmatoare. CNIPMMR si Concordia, cele doua confederatii reprezentative la nivel national, au avut astazi, 9 august, .

Consiliul National al intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania CNIPMMR) si Confederatia Patronala Concordia au solicitat presedintelui Senatului, Nicolae Ciuca, nemodificarea Codului Fiscal pana la data de 1 ianuarie 2024 si asigurarea predictibilitatii mediului de afaceri in perioada urmatoare.

Confederatia Patronala Concordia si Consiliul National al intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania CNIPMMR) au avut marti o prima intalnire cu noul prim-ministru, Marcel Ciolacu. Tema principala a discutiei a fost imbunatatirea calitatii dialogului social si a consultarii publice din Romania.

Confederatia Patronala CONCORDIA si Consiliul National al intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania CNIPMMR) au avut o prima intalnire cu noul premier Marcel Ciolacu, presedintele PSD. Reprezentantii patronilor au cerut ca modificarile fiscale discutate acum in coalitie, practic cresteri de taxe si impozite, sa fie puse in transparenta publica, pentru ca toata lumea vizata sa-si poata exprima o opinie.

Confederatia Patronala Concordia a solicitat, in Consiliul National Tripartit, intalniri cu ministrul Finantelor, pentru a discuta despre reforma fiscala, potrivit presedintelui Confederatiei, Dan Sucu, relateaza Agerpres.

Reporter: Lumea a traversat o perioada agitata in ultimii trei ani; cum arata in acest moment piata de IT and C? Edward Alexandru Cretescu: Piata IT and C isi continua dezvoltarea in mod accelerat, desi la inceputul anului exista foarte multa incertitudine in ce directie se va indrepta industria, in special in Romania, care se afla la granita cu un razboi devastator. Incertitudinea exista in continuare, si va exista o buna bucata de timp dupa finalizarea ostilitatilor, si cred ca este ceva cu care companiile s-au obisnuit sau au fost obligate sa se obisnuiasca. Sunt o multitudine de provocari in continuare, dar Romania, avand avantajul unei industrii de IT and C solide, a reusit sa continue cu tehnologia ca motor al economiei. Companiile sunt astazi cu un ochi la business si cu un ochi la ultimele evenimente globale, Romania acum este afectata din ce in ce mai mult de schimbarile majore externe in industria noastra. E si bine, e si rau, dar privim inainte. Reporter: Cum a evoluat sectorul dupa revenirea la normalitate, odata cu eliminarea restrictiilor dictate de pandemie? Edward Alexandru Cretescu: Digitalizarea proceselor companiilor din zona IT and C continua intr-un ritm bun. intoarcerea la birou in companiile de IT and C este un subiect pe agenda de zi cu zi, industria noastra fiind intaiul beneficiar al lucratului de acasa. Firmele incearca pe cat posibil sa-si eficientizeze sarcinile zilnice, inclusiv cu lucratul de acasa sau intoarcerea la birou, si momentan se incearca un mers pe sarma, o echilibristica, care sa impace si nevoia de colaborare dar si nevoile angajatilor. Iar aceasta eficientizare din sectorul privat se rasfrange, mai devreme sau mai tarziu, si asupra sectorului public, si asta nu poate decat sa ne bucure, avand in vedere ca aceasta zona este cea prioritara pentru noi. Cu toate ca multi angajati s-au intors la birou, ideile de flexibilizare au ramas importante pentru companii si chiar pentru institutii, deoarece ambele tipuri de entitati inteleg ce avantaje pot aduce acestea, indiferent ca vorbim despre optimizarea unor procese sau despre un nivel de bunastare mintala sporit al angajatilor. Si primariile au inceput sa lucreze de acasa, pentru ca, gratie digitalizarii nu mai mergem la etajul 2 sa depunem dosarul cu sina. Reporter: Cum au fost afectate proiectele pe care le derulati de aceasta tornada de evenimente? Edward Alexandru Cretescu: in mare, pandemia globala si razboiul din Ucraina au reprezentat si pentru noi, la fel ca pentru majoritatea companiilor din intreaga lume, momente de incertitudine in privinta prezentului si a viitorului. in special cand noi lucram zi de zi cu administratia publica, fie ca ea este locala sau nationala. Totusi, avand in vedere specificul companiei noastre, am preferat sa transformam aceste amenintari in oportunitati de dezvoltare a business-ului. Digitalizarea si munca de la distanta sunt doua concepte care se potrivesc foarte bine, astfel ca solutiile pe care le propunem noi pot fi foarte usor implementate intr-un mediu de lucru care sa sprijine angajatii ce doresc sa lucreze si din afara biroului. incercam sa aducem lumea digitala si in administratia publica, si cel putin in acest moment, suntem pe drumul cel bun, cu cele 1100 de institutii publice aflate in porto- foliul nostru. Reporter: Care sunt oportunitatile ivite in aceasta perioada? Edward Alexandru Cretescu: Din ce in ce mai multi decidentii publici si politici, pentru ca lucram in mare parte cu administratia locala si nationala) inteleg ca digitalizarea este drumul pe care trebuie sa mearga daca vor sa tina pasul cu evolutia lumii in care traiesc. Mai mult, digitalizarea nu mai este de mult timp un moft, ci devine o necesitate - oamenii de rand vor sa aiba acces facil la serviciile pe care le poate oferi aparatul de stat, fie la nivel local sau la national. Cetatenii nu vor sa mai piarda timp plimband acte dintr-o parte in alta, iar posibilitatea de a rezolva cat mai multe situatii din confortul propriei case, cu ajutorul laptopului sau telefonului, este un adevarat beneficiu. Avem legile care elimina dosarele cu sina, dar pana la practica zilnica de a elimina acest element birocratic, noi incercam sa facem acea posibi- litate reala si sa eliminam in mod concret necesitatea birocratiei excesive dintr-o institutie publica. Reporter: Cum s-a modificat raportul cerereoferta? Edward Alexandru Cretescu: Cererea pentru serviciile pe care le oferim este in usoara crestere, ne asteptam sa atingem borna de 35% din toate UAT-urile din Romania, pe masura ce tot mai multe institutii publice afla despre avantajele digitalizarii cu Regista si aleg sa colaboreze cu noi. Ceea ce, bineinteles, ne bucura foarte mult. Si speram sa fie cat mai multe. Solutia propusa de noi, dezvoltata pe tehnologia Microsoft Azure, este una dintre cele mai sigure din piata. Si pe masura ce organizatiile devin din ce in ce mai constiente de problemele securitatii datelor si ale amenintarilor cibernetice, se indreapta catre solutii sigure, de calitate, care sa protejeze datele cetatenilor. in paralel, oferta noastra este din ce in ce mai variata - am ajuns deja la zece module pe care le oferim institutiilor in functie de nevoile acestora, cel mai nou intrat in portofoliu fiind cel de Urbanism. Pregatim si alte lansari care sa sporeasca eficienta in zona interactiunilor cetatenilor cu aparatul de stat. intre timp, cele mai frecvent utilizate module sunt cele pentru depunerea documentelor si inregistrarea sesizarilor. Reporter: Care ar fi deciziile pe care autoritatile ar trebui sa le ia de urgenta pentru dezvoltarea digitala? Edward Alexandru Cretescu: Din punctul nostru de vedere, cel mai important pas pe care trebuie sa il faca autoritatile din Romania este sa puna la punct Cloud-ul guvernamental. Vorbim despre un proiect amplu, a carui finantare se ridica la nu mai putin de 500 de milioane de euro, bani din PNRR, care poate deveni un sprijin important in cursa pentru digitalizare a Romaniei. Si nu doar aici. Cloud-ul guvernamental este un pilon principal, bineinteles, dar mai sunt si fondurile europene acordate pentru comune, orase si alte institutii publice care vor fi folosite pentru digitalizare. Este o sansa enorma pentru toate tipurile de institutii sa beneficieze de o transformare tehnologica, inclusiv pe partea de echipamente fizice hardware), dar in special pe software-ul utilizat. Si speram aici ca Regista va fi una din cele mai cerute platforme pentru digitalizare. Reporter: Ofera tara noastra un cadru legislativ optim pentru dezvoltare? Edward Alexandru Cretescu: Din fericire, observam unitate si coerenta in zona legilor din Romania privind digitalizarea. Colegii de la ANIS si de la Confederatia Patronala Concordia au fost si sunt in continuare in dialog cu legiuitorii, iar aceasta colaborare este deosebit de benefica. Datorita acestei punti intre parlamentari si oamenii care au activitate zilnica in sectorul IT, cei din urma au putut contribui direct la conturarea unor legi importante, precum Legea Semnaturii Electronice, sau Legea Interoperabilitatii. Ne asteptam ca aceasta colaborare sa continue si in viitor, deoarece avantajele digitalizarii au devenit din ce in ce mai clare si este clar ca acest progres trebuie sustinut la nivel legislativ. Eforturi enorme au fost depuse, si din fericire, se vad si rezultatele. Totdeauna este loc de mai bine, dar cred ca e o idee buna sa apreciem si ce avem deja facut. Reporter: Care sunt perspectivele de dezvoltare a domeniului? Edward Alexandru Cretescu: Asa cum spuneam anterior, Cloud-ul guvernamental este un instrument anticipat, deoarece va fi un factor hotarator in procesul de digitalizare a aparatului de stat din Romania. Nu doar la nivel national; ne asteptam mai mult sa existe un impact care se va rasfrange la nivel local, la firul ierbii, cum se mai spune, care formeaza volumul birocratiei din Romania. 85 de entitati precum ministere, autoritati publice, agentii guvernamentale si alte institutii de stat din tara vor fi prezente in acest Cloud, iar asta are potentialul de a simplifica extrem de mult relatia cetatenilor cu aceste institutii. Ne asteptam, astfel, sa vedem progrese importante facute de Romania in zona digitala. Reporter: Cum a evoluat piata muncii in domeniul dumneavoastra de activitate? Edward Alexandru Cretescu: Industria de IT este pana la urma beneficiarul principal al telemuncii, iar noi, la nivel de companie, ne aliniem la tendintele industriei. Vedem o usoara schimbare spre munca inapoi in birou, dar asta este un trend de echilibrare intre telemunca si munca de la birou, si nu ne vom intoarce niciodata la cum era inainte de 2020. Sistemul hibrid de lucru, si cu telemunca, si cu birou, este cel care va ramane, si pe care noi il utilizam deja. Reporter: Care este strategia organizatiei pe care o reprezentati pe termen mediu si lung? Edward Alexandru Cretescu: Suntem in continuare concentrati pe dezvoltarea pachetului de solutii, mai exact de modulele existente in platforma, astfel incat sa acoperim o gama cat mai larga de nevoi ale institutiilor publice pe care le deservim, fie ca este vorba despre primarii sau, mai nou, scoli si spitale. Romania va ramane nucleul business-ului Regista si in urmatorii ani, insa vizam si o extindere peste hotare, cel putin in regiune. Astfel, dorim ca pe termen mediu sa intram si in Republica Moldova, Polonia si Ucraina. Ne dorim sa deservim in mod principal administratia publica, dar vom intra in viitorul apropiat si in sectorul privat. Reporter: Ce decizii majore ati luat in ultimele 12 luni? Edward Alexandru Cretescu: in ultimul an, Regista a iesit pe piata cu un modul de cadastru digital, un modul de Urbanism, cu care noi venim in intampinarea nevoii de digitalizare a documentelor cadastrale. Este un pas important pentru noi, deoarece Urbanismul necesita expertiza specifica, iar colaborarea noastra cu compania Ramboll a dus la constructia acestui modul. Avand decizia de a lansa un modul major, ne concentram acum sa livram acest modul, impreuna cu modificarile constante aduse aplicatiei, catre cat mai multe institutii publice. Urmeaza noi lansari majore si anul acesta, pentru a completa suita de solutii oferita de catre noi. Reporter: Una dintre marile provocari ale momentului este Inteligenta Artificiala. Cum vedeti avantajele si dezavantajele dezvoltarii acestui tip de tehnologie pentru sector, dar si pentru economie in general? Edward Alexandru Cretescu: Noi suntem de parere ca inteligenta artificiala poate fi benefica in sectorul IT, dar si pentru restul economiei. Sunt multe zone care pot fi eficientizate cu ajutorul unor astfel de unelte. Important este insa sa nu acordam mai mult credit decat ar fi cazul inteligentei artificiale. Nu avem inca un General Purpose AI, care sa fie intr-adevar cum vedem in filme, un robot care gandeste singur. La urma urmei, vorbim despre o unealta care poate oferi rezultate proportionale cu pregatirea celui care alege sa se bazeze pe o astfel de solutie. Reporter: Unde se afla Romania pe harta europeana a digitalizarii si a tehnologiei? Edward Alexandru Cretescu: Pe ultimul loc. Si asta este realitatea neplacuta. Romania este la coada clasamentului in privinta digitalizarii in Uniunea Europeana. Indexul DESI indicele economiei si societatii digitale) al Uniunii Europene ne arata cu degetul. Exista un decalaj vizibil intre Romania si alte state, si desi noi facem progrese, si celelalte state membre fac la randul lor progrese. Suntem pe ultimul loc si acolo vom fi pentru o perioada, spre nemultumirea noastra. insa, cel putin noi, cei din echipa Regista, dorim sa vedem asta ca pe o oportunitate, in ideea in care exista mult spatiu pentru crestere. Unul din obiectivele Regista este imbunatatirea accesului la servicii publice digitalizate. Si cu 1100 de institutii publice, credem ca vom putea sa influentam pozitiv indicele DESI. Sper ca o facem deja. Si noi suntem pregatiti sa sprijinim orice institutie publica ce isi indreapta atentia catre solutiile pe care le propunem. Reporter: Va multumim!.

Peste 2,4 milioane de cetateni romani sunt inactivi profesional, in timp ce deficitul de lucratori existent pe piata muncii in acel moment se cifra la peste 300. 000 de persoane, arata datele studiului Analiza Pietei Muncii in Romania, realizat de KPMG Romania; sunt analizate rapoarte la nivelul anului 2021, pentru Confederatia Patronala Concordia.

Marti s-a lansat noua editie a studiului Analiza Pietei Muncii in Romania, realizat de Confederatia Patronala Concordia, in parteneriat cu KPMG. Radiografia realizata de KPMG pentru Concordia confirma ceea ce oamenii de afaceri simt la firul ierbii despre piata muncii, de cativa ani buni: se adanceste dublul deficit, cantitativ si calitativ.

Confederatia Patronala Concordia propune o schema alternativa de suport pentru consumatorii vulnerabili, care contine voucher acordat pentru achizitiaschimbarea aparatelor energointensive din gospodarie, voucher pentru imbunatatirea performantei energetice a cladirii, impozit preferential pentru cladirile incadrate in anumite grade de performanta energetica, posibilitatea esalonarii facturilor ridicate pe intreg parcursul anului, aranjamente de plata speciale pentru consumatorii vulnerabili precum aplatizarea curbei de consum si facilitati de acces pentru consumatorii vulnerabili cu posibilitatea acordarii unor reduceri pentru a asigura accesul la alimentarea cu energie.