Patronala Industriei

ANIS, Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii are un nou presedinte in persoana lui Edward Cretescu, CEO Regista, ales in acest rol in cadrul Adunarii Generale a Membrilor care a avut loc pe data de 23 aprilie 2024.

In contextul deficitului de specialisti IT din industrie, dar si al impactului tot mai mare pe care noile tehnologii sunt asteptate sa il aiba la nivelul intregii economii, ANIS, Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii lanseaza noi.

Cel putin o data pe an, sunt chemat pe rand la sapte banci pentru actualizarea datelor personale cu semnatura olografa. De sapte ori, in luni diferite, trebuie sa te duci personal si sa semnezi pentru reactualizare. Daca nu te duci, te trezesti ca nu mai ai acces la conturi. Aici ne aduce actuala legislatie, sau lipsa ei, pentru ca bancile nu au legislatia care sa permita sa semnam la distanta, a explicat Mihai Matei, presedinte ANIS Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii la o conferinta organizata marti.

Cadrele didactice universitare pot obtine, prin Bursele ANIS 2023 granturi de cate 5. 000 de euro pe proiect pentru tehnologiile noi si metodele inovatoare introduse in procesul de predare, intervalul de inscriere a proiectelor fiind intre 1 si 24 septembrie 2023, a anuntat Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii ANIS).

Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii ANIS) si alte 138 de companii si 5 organizatii din industria IT prezente in Romania cer Guvernului sa nu adopte masuri fiscale care ar afecta 80% dintre IT-isti.

ANIS, Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii, alaturi de alte 138 de companii si 5 organizatii semnatare Asociatia Business Service Leaders, Asociatia Cluj IT - Cluj IT Cluster, Asociatia Sibiu IT, Transilvania IT Cluster, Asociatia Centrelor de Inovare Digitala din Romania - RODIH), a adresat astazi Guvernului Romaniei un Memoriu pentru a semnala impactul pe care il pot avea modificarile din codul fiscal vehiculate in presa nationala din ultimele zile, mai exact impozitarea veniturilor salariatilor din industria de IT care depasesc suma de 10. 000 lei brut.

ANIS, Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii, alaturi de alte 138 de companii si 5 organizatii semnatare Asociatia Business Service Leaders, Asociatia Cluj IT - Cluj IT Cluster, Asociatia Sibiu IT, Transilvania IT Cluster, Asociatia.

Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii ANIS), care reuneste 170 de firme de profil, atrage atentia ca noile masuri fiscale planuite de guvernanti aproape ca elimina scutirea de impozit pe venitul salariatilor din IT, Guvernul punand astfel in pericol dezvoltarea industriei IT pe termen lung, prin masuri fiscale discutate in secret, fara consultarea industriei.

ANIS, Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii, isi exprima ingrijorarea pentru modalitatea in care Coalitia de guvernare alege sa pericliteze viitorul industriei IT si atuul Romaniei in acest sector la nivel regional si global prin.

ANIS, Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii, considera ca eventuala introducere a unui prag de impozitare a veniturilor salariatilor din IT, informatie vehiculata in spatiul public, ar avea un impact puternic negativ atat asupra companiilor locale, cat si a celor multinationale care au activitati cu valoare adaugata mare in Romania, precum si un impact negativ transversal in economie, intr-o perioada in care este nevoie de un efort public si privat pentru digitalizare si adoptarea noilor tehnologii.

Reporter: Lumea a traversat o perioada agitata in ultimii trei ani; cum arata in acest moment piata de IT and C? Edward Alexandru Cretescu: Piata IT and C isi continua dezvoltarea in mod accelerat, desi la inceputul anului exista foarte multa incertitudine in ce directie se va indrepta industria, in special in Romania, care se afla la granita cu un razboi devastator. Incertitudinea exista in continuare, si va exista o buna bucata de timp dupa finalizarea ostilitatilor, si cred ca este ceva cu care companiile s-au obisnuit sau au fost obligate sa se obisnuiasca. Sunt o multitudine de provocari in continuare, dar Romania, avand avantajul unei industrii de IT and C solide, a reusit sa continue cu tehnologia ca motor al economiei. Companiile sunt astazi cu un ochi la business si cu un ochi la ultimele evenimente globale, Romania acum este afectata din ce in ce mai mult de schimbarile majore externe in industria noastra. E si bine, e si rau, dar privim inainte. Reporter: Cum a evoluat sectorul dupa revenirea la normalitate, odata cu eliminarea restrictiilor dictate de pandemie? Edward Alexandru Cretescu: Digitalizarea proceselor companiilor din zona IT and C continua intr-un ritm bun. intoarcerea la birou in companiile de IT and C este un subiect pe agenda de zi cu zi, industria noastra fiind intaiul beneficiar al lucratului de acasa. Firmele incearca pe cat posibil sa-si eficientizeze sarcinile zilnice, inclusiv cu lucratul de acasa sau intoarcerea la birou, si momentan se incearca un mers pe sarma, o echilibristica, care sa impace si nevoia de colaborare dar si nevoile angajatilor. Iar aceasta eficientizare din sectorul privat se rasfrange, mai devreme sau mai tarziu, si asupra sectorului public, si asta nu poate decat sa ne bucure, avand in vedere ca aceasta zona este cea prioritara pentru noi. Cu toate ca multi angajati s-au intors la birou, ideile de flexibilizare au ramas importante pentru companii si chiar pentru institutii, deoarece ambele tipuri de entitati inteleg ce avantaje pot aduce acestea, indiferent ca vorbim despre optimizarea unor procese sau despre un nivel de bunastare mintala sporit al angajatilor. Si primariile au inceput sa lucreze de acasa, pentru ca, gratie digitalizarii nu mai mergem la etajul 2 sa depunem dosarul cu sina. Reporter: Cum au fost afectate proiectele pe care le derulati de aceasta tornada de evenimente? Edward Alexandru Cretescu: in mare, pandemia globala si razboiul din Ucraina au reprezentat si pentru noi, la fel ca pentru majoritatea companiilor din intreaga lume, momente de incertitudine in privinta prezentului si a viitorului. in special cand noi lucram zi de zi cu administratia publica, fie ca ea este locala sau nationala. Totusi, avand in vedere specificul companiei noastre, am preferat sa transformam aceste amenintari in oportunitati de dezvoltare a business-ului. Digitalizarea si munca de la distanta sunt doua concepte care se potrivesc foarte bine, astfel ca solutiile pe care le propunem noi pot fi foarte usor implementate intr-un mediu de lucru care sa sprijine angajatii ce doresc sa lucreze si din afara biroului. incercam sa aducem lumea digitala si in administratia publica, si cel putin in acest moment, suntem pe drumul cel bun, cu cele 1100 de institutii publice aflate in porto- foliul nostru. Reporter: Care sunt oportunitatile ivite in aceasta perioada? Edward Alexandru Cretescu: Din ce in ce mai multi decidentii publici si politici, pentru ca lucram in mare parte cu administratia locala si nationala) inteleg ca digitalizarea este drumul pe care trebuie sa mearga daca vor sa tina pasul cu evolutia lumii in care traiesc. Mai mult, digitalizarea nu mai este de mult timp un moft, ci devine o necesitate - oamenii de rand vor sa aiba acces facil la serviciile pe care le poate oferi aparatul de stat, fie la nivel local sau la national. Cetatenii nu vor sa mai piarda timp plimband acte dintr-o parte in alta, iar posibilitatea de a rezolva cat mai multe situatii din confortul propriei case, cu ajutorul laptopului sau telefonului, este un adevarat beneficiu. Avem legile care elimina dosarele cu sina, dar pana la practica zilnica de a elimina acest element birocratic, noi incercam sa facem acea posibi- litate reala si sa eliminam in mod concret necesitatea birocratiei excesive dintr-o institutie publica. Reporter: Cum s-a modificat raportul cerereoferta? Edward Alexandru Cretescu: Cererea pentru serviciile pe care le oferim este in usoara crestere, ne asteptam sa atingem borna de 35% din toate UAT-urile din Romania, pe masura ce tot mai multe institutii publice afla despre avantajele digitalizarii cu Regista si aleg sa colaboreze cu noi. Ceea ce, bineinteles, ne bucura foarte mult. Si speram sa fie cat mai multe. Solutia propusa de noi, dezvoltata pe tehnologia Microsoft Azure, este una dintre cele mai sigure din piata. Si pe masura ce organizatiile devin din ce in ce mai constiente de problemele securitatii datelor si ale amenintarilor cibernetice, se indreapta catre solutii sigure, de calitate, care sa protejeze datele cetatenilor. in paralel, oferta noastra este din ce in ce mai variata - am ajuns deja la zece module pe care le oferim institutiilor in functie de nevoile acestora, cel mai nou intrat in portofoliu fiind cel de Urbanism. Pregatim si alte lansari care sa sporeasca eficienta in zona interactiunilor cetatenilor cu aparatul de stat. intre timp, cele mai frecvent utilizate module sunt cele pentru depunerea documentelor si inregistrarea sesizarilor. Reporter: Care ar fi deciziile pe care autoritatile ar trebui sa le ia de urgenta pentru dezvoltarea digitala? Edward Alexandru Cretescu: Din punctul nostru de vedere, cel mai important pas pe care trebuie sa il faca autoritatile din Romania este sa puna la punct Cloud-ul guvernamental. Vorbim despre un proiect amplu, a carui finantare se ridica la nu mai putin de 500 de milioane de euro, bani din PNRR, care poate deveni un sprijin important in cursa pentru digitalizare a Romaniei. Si nu doar aici. Cloud-ul guvernamental este un pilon principal, bineinteles, dar mai sunt si fondurile europene acordate pentru comune, orase si alte institutii publice care vor fi folosite pentru digitalizare. Este o sansa enorma pentru toate tipurile de institutii sa beneficieze de o transformare tehnologica, inclusiv pe partea de echipamente fizice hardware), dar in special pe software-ul utilizat. Si speram aici ca Regista va fi una din cele mai cerute platforme pentru digitalizare. Reporter: Ofera tara noastra un cadru legislativ optim pentru dezvoltare? Edward Alexandru Cretescu: Din fericire, observam unitate si coerenta in zona legilor din Romania privind digitalizarea. Colegii de la ANIS si de la Confederatia Patronala Concordia au fost si sunt in continuare in dialog cu legiuitorii, iar aceasta colaborare este deosebit de benefica. Datorita acestei punti intre parlamentari si oamenii care au activitate zilnica in sectorul IT, cei din urma au putut contribui direct la conturarea unor legi importante, precum Legea Semnaturii Electronice, sau Legea Interoperabilitatii. Ne asteptam ca aceasta colaborare sa continue si in viitor, deoarece avantajele digitalizarii au devenit din ce in ce mai clare si este clar ca acest progres trebuie sustinut la nivel legislativ. Eforturi enorme au fost depuse, si din fericire, se vad si rezultatele. Totdeauna este loc de mai bine, dar cred ca e o idee buna sa apreciem si ce avem deja facut. Reporter: Care sunt perspectivele de dezvoltare a domeniului? Edward Alexandru Cretescu: Asa cum spuneam anterior, Cloud-ul guvernamental este un instrument anticipat, deoarece va fi un factor hotarator in procesul de digitalizare a aparatului de stat din Romania. Nu doar la nivel national; ne asteptam mai mult sa existe un impact care se va rasfrange la nivel local, la firul ierbii, cum se mai spune, care formeaza volumul birocratiei din Romania. 85 de entitati precum ministere, autoritati publice, agentii guvernamentale si alte institutii de stat din tara vor fi prezente in acest Cloud, iar asta are potentialul de a simplifica extrem de mult relatia cetatenilor cu aceste institutii. Ne asteptam, astfel, sa vedem progrese importante facute de Romania in zona digitala. Reporter: Cum a evoluat piata muncii in domeniul dumneavoastra de activitate? Edward Alexandru Cretescu: Industria de IT este pana la urma beneficiarul principal al telemuncii, iar noi, la nivel de companie, ne aliniem la tendintele industriei. Vedem o usoara schimbare spre munca inapoi in birou, dar asta este un trend de echilibrare intre telemunca si munca de la birou, si nu ne vom intoarce niciodata la cum era inainte de 2020. Sistemul hibrid de lucru, si cu telemunca, si cu birou, este cel care va ramane, si pe care noi il utilizam deja. Reporter: Care este strategia organizatiei pe care o reprezentati pe termen mediu si lung? Edward Alexandru Cretescu: Suntem in continuare concentrati pe dezvoltarea pachetului de solutii, mai exact de modulele existente in platforma, astfel incat sa acoperim o gama cat mai larga de nevoi ale institutiilor publice pe care le deservim, fie ca este vorba despre primarii sau, mai nou, scoli si spitale. Romania va ramane nucleul business-ului Regista si in urmatorii ani, insa vizam si o extindere peste hotare, cel putin in regiune. Astfel, dorim ca pe termen mediu sa intram si in Republica Moldova, Polonia si Ucraina. Ne dorim sa deservim in mod principal administratia publica, dar vom intra in viitorul apropiat si in sectorul privat. Reporter: Ce decizii majore ati luat in ultimele 12 luni? Edward Alexandru Cretescu: in ultimul an, Regista a iesit pe piata cu un modul de cadastru digital, un modul de Urbanism, cu care noi venim in intampinarea nevoii de digitalizare a documentelor cadastrale. Este un pas important pentru noi, deoarece Urbanismul necesita expertiza specifica, iar colaborarea noastra cu compania Ramboll a dus la constructia acestui modul. Avand decizia de a lansa un modul major, ne concentram acum sa livram acest modul, impreuna cu modificarile constante aduse aplicatiei, catre cat mai multe institutii publice. Urmeaza noi lansari majore si anul acesta, pentru a completa suita de solutii oferita de catre noi. Reporter: Una dintre marile provocari ale momentului este Inteligenta Artificiala. Cum vedeti avantajele si dezavantajele dezvoltarii acestui tip de tehnologie pentru sector, dar si pentru economie in general? Edward Alexandru Cretescu: Noi suntem de parere ca inteligenta artificiala poate fi benefica in sectorul IT, dar si pentru restul economiei. Sunt multe zone care pot fi eficientizate cu ajutorul unor astfel de unelte. Important este insa sa nu acordam mai mult credit decat ar fi cazul inteligentei artificiale. Nu avem inca un General Purpose AI, care sa fie intr-adevar cum vedem in filme, un robot care gandeste singur. La urma urmei, vorbim despre o unealta care poate oferi rezultate proportionale cu pregatirea celui care alege sa se bazeze pe o astfel de solutie. Reporter: Unde se afla Romania pe harta europeana a digitalizarii si a tehnologiei? Edward Alexandru Cretescu: Pe ultimul loc. Si asta este realitatea neplacuta. Romania este la coada clasamentului in privinta digitalizarii in Uniunea Europeana. Indexul DESI indicele economiei si societatii digitale) al Uniunii Europene ne arata cu degetul. Exista un decalaj vizibil intre Romania si alte state, si desi noi facem progrese, si celelalte state membre fac la randul lor progrese. Suntem pe ultimul loc si acolo vom fi pentru o perioada, spre nemultumirea noastra. insa, cel putin noi, cei din echipa Regista, dorim sa vedem asta ca pe o oportunitate, in ideea in care exista mult spatiu pentru crestere. Unul din obiectivele Regista este imbunatatirea accesului la servicii publice digitalizate. Si cu 1100 de institutii publice, credem ca vom putea sa influentam pozitiv indicele DESI. Sper ca o facem deja. Si noi suntem pregatiti sa sprijinim orice institutie publica ce isi indreapta atentia catre solutiile pe care le propunem. Reporter: Va multumim!.

RPIA Asociatia Industriei Fotovoltaice din Romania), RWEA Asociatia Romana pentru Energie Eoliana) si PATRES Organizatia Patronala a Producatorilor de Energie Regenerabila din Romania), reprezentand producatori, dezvoltatori si prestatori de servicii si echipamente din sectorul energiei regenerabile, cu o putere totala instalata de aproximativ 5 GW, solicita Guvernului reanalizarea proiectului de Ordonanta de urgenta privind unele masuri pentru realizarea investitiilor necesare dezvoltarii infrastructurii energetice a Romaniei finantate din fonduri alocate in cadrul capitolului REPowerEU.

Optimismul este benefic, inclusiv pentru dezvoltarea unei afaceri. Aproape doua treimi 65%) dintre companiile din Romania se asteapta la o crestere a cifrei de afaceri, in 2023, iar sapte din zece entitati 68,3%) estimeaza ca vor incheia acest an cu echipe mai mari, releva ANIS Sentiment Survey - un sondaj derulat in premiera de Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii.

ANIS, Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii, da startul inscrierilor la Premiile de Excelenta ale industriei IT, editia 2023, competitia anuala menita sa recompenseze cele mai performante companii din industria IT romaneasca, dar si produsele, proiectele si initiativele prin care acestea s-au remarcat in 2022.

Producatorii de petrol si gaze spun ca taxa de solidaritate pune in pericol viitoarele investitii pentru securitatea energetica a Romaniei. Cele mai mari profituri in 2022 au fost insa chiar in aceste sectoare ale industriei de petrol si gaze deoarece scaderea productiei si a vanzarilor a fost compensata de scumpiri. Federatia Patronala Petrol si Gaze este nemultumita .

ANIS, Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii are un nou director executiv: Corina Vasile preia, incepand de luna aceasta, mandatul de la Gabriela Mechea, care a condus echipa executiva a asociatiei din ianuarie 2019.

Industria IT a facut fata cu bine tuturor crizelor din ultimii trei ani si a continuat sa se dezvolte intr-un ritm accelerat. Piata IT din Romania a depasit valoarea de 9 miliarde de euro, iar in urmatorii doi ani ar putea ajunge la peste 12 miliarde de euro, potrivit rezultatelor celui mai recent studiu de piata realizat de Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii ANIS).

ANIS, Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii, anunta rezultatele celui mai recent studiu desfasurat asupra starii industriei IT in Romania si perspectivele acestui domeniu de activitate. Studiul analizeaza volumul si structura pietei IT locale, evolutia numarului de companii si de angajati, valoarea investitiilor, dar si capitalul uman si educatia in tehnologie. Observam o .

ANIS, Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii, anunta rezultatele celui mai recent studiu desfasurat asupra starii industriei IT in Romania si perspectivele acestui domeniu de activitate.

Sectorul romanesc de IT a ajuns sa reprezinte 7% din PIB, intreaga piata atingand valoare de 9 mld. euro, potrivit estimarilor facute de Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii ANIS).