Proiectul Obligativitatea

Guvernul ar putea adopta, astazi, 28 decembrie, proiectul referitor la modificarea Legii nr. 1322017 privind asigurarea obligatorie de raspundere civila auto RCA). Si anume, este vorba despre faptul ca se va introduce obligativitatea incheierii de polite RCA si pentru trotinetele si bicicletele electrice. Lucian Dinita, fost sef Politia Rutiera, a avut o interventie in emisiunea News Pass, moderata de Laura Chiriac, pe B1 TV, unde a comentat acest subiect.

Guvernul ar putea adopta, in sedinta de joi, proiectul referitor la modificarea Legii nr. 1322017 privind asigurarea obligatorie de raspundere civila autoRCA), prin care se va introduce si obligativitatea incheierii de polite RCA si pentru trotinetele si bicicletele electrice, potrivit agerpres. ro. Unul dintre cele mai importante motive care justifica propunerea legislativa este problematica acoperirii despagubirilor victimelor .

Camera Deputatilor a adoptat miercuri, un proiect de lege care prevede obligativitatea introducerii la supermarketuri a unor case de marcat speciale pentru familiile cu copii mici, unde nu pot fi vandute produse din zahar. Proiectul de lege merge la promulgare la presedintie. in supermarketuri si hipermarketuri trebuie sa existe cel putin o casa de marcat dedicata familiilor .

Un amendament despre care liberalii sustin ca este al PSD a creat marti scandal pe grupul intern al parlamentarilor PNL. Modificarea propusa la proiectul de asumare al Guvernului privind masurile fiscale prevede sa se elimine obligativitatea aderarii la Pilonul 2. Parlamentarii PNL au protestat si i-au transmis secretarului general al PNL Lucian Bode ca nu sunt de acord si ca nu vor sustine asa ceva.

Mai multi parlamentari PSD propun, printr-o serie de amendamente la proiectul de lege al Guvernului cu masurile fiscale, ca obligativitatea aderarii la Pilonul 2 de pensii sa fie eliminata, iar participantii actuali sa ceara in scris ca vor sa ramana in sistem. De asemenea, ei mai propun ca bancile sa plateasca o taxa de 2% din cifra de afaceri, in 2024 si 2025, informeaza Economedia, care precizeaza ca in proiectul Guvernul e prevazut ca bancile sa plateasca o taxa de 1% pe cifra de afaceri, pana in 2026.

Proiectul de lege care prevede obligativitatea utilizarii farurilor, mai precis a fazei scurte, indiferent de segmentul de drum a fost promulgat. in trecut, aceasta obligativitatea era prevazuta in Codul Rutier doar pe autostrazi, drumuri expres sau.

In Camera Deputatilor, for decizional, se afla proiectul de modificare al Codului Rutier. Parlamentarii vor sa introduca obligativitatea folosirii luminilor de intalnire pe toate drumurile din Romania.

In urma cu exact 6 zile, Klaus Iohannis promulga legea care stabilesete noile plafoane la energie si gaze. Dar, proiectul intrat in discutii in Camera Deputatilor venea modificat, adaugandu-se si obligativitatea unei declaratie pe propria raspundere. Documentul introdus in lege se referea doar la energia electrica, nu si la consumul de gaze. Astazi, in schimb, .

Consiliul Local Constanta a aprobat, marti, un proiect de hotarare prin care taxa parcarii pe perioada noptii se suspenda in municipiu si in statiunea Mamaia, pana in luna decembrie 2022. Proiectul de hotarare pentru suspendarea unor prevederi din cuprinsul Regulamentului de organizare si functionare a parcarilor publice din municipiul Constanta aprobat prin HCL nr. 1232021 a fost aprobat astazi de consilierii locali. Obligativitatea platii tarifului de parcare din municipiul Constanta si statiunea Mamaia, intre orele 19,00-09,00, va fi eliminata pana la 31 decembrie 2022, inclusiv, se arata intr-un anunt pe pagina de Facebook a Primariei Constanta. Parcarea va fi gratuita pe timpul noptii in Constanta si Mamaia Acest demers vine in completarea regulamentului cu privire la parcarile publice din municipiul Constanta, care prevedea, inca de la intrarea in vigoare, posibilitatea ca toti agentii economici care isi desfasoara activitatea in zona zero sa poata sa beneficieze de un abonament unic in valoare de 199 de lei pe luna si de un abonament suplimentar in valoare de 499 lei pe luna.

La inceputul veacului care tocmai a trecut tocmai se incheiase Razboiul Rece. Comunitatea Europeana reusise sa-si revina dupa deceniul eurosclerozei care a urmat puternicei crize energetice pornita in 1973. Generatia de lideri europeni de atunci a repornit cu greu motoarele integrarii europene, dar a avut capacitatea sa-si reformeze organizatia comunitara prin curajosul si inspiratul proiect de realizare a Pietei Interne. Astfel ca s-a reconfirmat legenda conform careia Comunitatea Europeana a aparut ca necesitate a rezolvarii gravelor probleme economice, sociale si politice postbelice, care au pus la grea incercare statele vestului continentului, iar alte crize succesive europene si internationale nu au oprit procesul initiat de Schuman si Monnet, acesta intarindu-se si perfectionandu-se cu fiecare etapa de solutionare a situatiilor critice, scrie prof. univ. dr. Vasile Puscas, intr-un editorial citat de site-ul Uniunii Militarilor si Politistilor Mihai Viteazul UMPMV). Tratatul de la Maastricht a fost convenit in 1991 si se parea ca Uniunea Europeana, tocmai proclamata, urma sa intre intr-o faza de maturizare a procesului integrarii europene. Doar ca aproape de portile sud-estica si estica ale Uniunii Europene izbucnisera cateva conflicte armate fosta Iugoslavie si Republica MoldovaTransnistria) carora liderii Uniunii nu le-au gasit antidotul, aparand riscul dezvoltarii unor crize regionale care se puteau intinde pana la frontierele Occidentului. in acele razboaie locale si-a facut simtita prezenta politica Moscovei, dar Rusia inca nu-si revenise din socul dezagregarii imperiului sovietic. Liderii unor state membre ale UE nu au avut inspiratie si determinare pentru a solutiona astfel de conflicte, uneori contribuind chiar la escaladarea lor. A fost nevoie de o interventie diplomatica si militara a Statelor Unite ale Americii pentru temperarea crizei din Balcani si pentru dinamizarea Occidentului in vederea asumarii raspunderii pentru securitatea continentului european. Este adevarat ca si statele central-sud-est europene, care tocmai iesisera din sfera de influenta sovietica, s-au agitat pentru a-si asocia destinul Uniunii Europene, NATO si, in general, lumii euroatlantice. Intr-un astfel de context, Uniunea Europeana a fost nevoita a gandi si comunica public1993) criteriileconditio- nalitatile de aderare la organizatia care avea drept obiectiv principal integrarea europeana, NATO a initiat programul Parteneriatului pentru Pace1994), iar din 1995 au curs spre Bruxelles cererile guvernelor din tarile central- sud-est europene pentru a fi acceptate in procesul de extindere a Uniunii Europene. Aceste evolutii diverse, rapide si complexe au readus in dezbatere necesitatea reformarii Uniunii, nu doar prin modificari contextuale ale Tratatelor. De aceea a fost initiata o Conventie privind Viitorul Europei 2002) care sa elaboreze un proiect de Tratat pentru o Uniune Europeana a sec. al XXI-lea. Timp de aproape un deceniu, pana la aderarea la Uniunea Europeana a primelor state din Europa Centrala 2004), o tema importanta care a insotit demersul de aplicare a pachetului legislativ european dedicat Pietei Interne a fost extinderea Uniunii. Criteriile pe care statele pretendente la aderare trebuiau sa le indeplineasca erau de natura politica, economica, piata, administrativa etc. O conditionalitate sublinia insa ca aderarea se putea realiza doar cand Uniunea si statele ei membre aveau capacitatea de a gestiona adecvat procesul integrarii prin accederea unuia sau mai multor noi state. Ori, acum se poate usor constata ca fiind mai mult atente la efortul statelor candidate pentru ca acestea sa fie pregatite pentru procesul integrarii, vechile state membre si chiar institutiile europene nu au facut efortul necesar pentru ca si ele sa fie bine pregatite in vederea derularii procesului integrarii europene, in asa fel incat extinderea sa fie benefica tuturor cetatenilor europeni, inclusiv a celor din Noile State Membre. Pe parcursul procedurilor de negociere a aderarii, Vechile State Membre pare ca au fost mai interesate de fenomenul redistribuirii avan- tajelor si puterii in Uniune decat de o reformare structurala a acesteia. Dupa 2001 au aparut si nevoi certe de adecvare a Uniunii la posibile mutatii in sistemul international, iar de la izbucnirea razboiului in Irak 2003) s-au inregistrat si perturbari in relatiile transatlantice ceea ce ar fi trebuit sa aduca impulsuri suplimentare pentru urmarea unei directii hotarate de reformare a Uniunii Europene. Comisia Prodi a sesizat aceste presiuni asupra modului de functionare a Uniunii si a incercat sa le canalizeze spre dezbaterea din Conventia privind Viitorul Europei. Iar comisarul Verheugen, responsabil cu procesul extinderii, a legat repede aceasta tendinta si de activitatile de pregatire a statelor candidate si de negocierea aderarii. Adesea, pe buna dreptate, comisarul Verheugen a solicitat institutiilor europene, dar si statelor membre si statelor candidate, sa aiba in vedere nu doar procesul extinderii, ci si al intensificarii integrarii europene. Doar ca anumite state membre incepusera sa arate, din 2004, o oboseala fata de procesul extinderii si chiar fata de integrarea europeana, asa cum au dovedit prin reactia de respingere a Tratatului privind o Constitutie pentru Europa 2005). Astfel de stari si atitudini au marcat profund soliditatea Uniunii Europene si capacitatea ei de a asigura continuarea dezvoltarii sustenabile a statelor membre. Adoptarea legislatiei Pietei Interne aproape in acelasi timp cu pregatirea aderarii de catre statele din Europa Central-Sud-Estica au creat un mediu favorizant cresterii economice si prosperitatii cetatenilor din Uniunea Europeana, intrun climat care parea a fi total pasnic pe continent. Amintitele state au primit un real sprijin in tranzitia spre democratie si economie de piata datorita reformelor pe care au trebuit sa le realizeze pentru a compatibiliza cu criteriile de aderare si legislatia,politicile europene. Ceea ce a facut din procesul extinderii europene o preocupare care a absorbit nu doar atentia politicii externe a Uniunii Europene, dar si a guvernelor statelor membre care se interesau de propria pozitionare corporatista si politica in viitoarea Uniune Europeana extinsa. Numai ca, pe masura ce declamator liderii europeni vorbeau tot mai insistent despre o Europa Unita, indeosebi ca urmare a introducerii monedei Euro, factual a scazut interesul pentru procesul integrarii europene. Foarte multe restante in zona financiar-bancara, energetica si chiar sociala nu si-au gasit rezolvarea in timpul promis, iar unele nu sunt indeplinite nici astazi. Sloganul Europei sociale aproape a disparut din discursurile politice cu neconservatoare care fond a izbucnit marea criza financiara si economica de la sfarsitul primului deceniu al noului mileniu. Iar politicienii europeni au adoptat tactica scapa cine poate, sperand la un sprijin miraculos al Uniunii Europene, in timp ce acasa la ei, in statele membre, spuneau grele vorbe de invinovatire la adresa institutiilor europene si eurobirocratilor din Bruxelles. Cand cineva le arata ca Uniunea Europeana si chiar statele membre ar fi trebuit sa se reformeze pentru a intensifica procesul integrarii, replicau printr-un refuz hotarat pentru ca in timp de criza nu aveau curajul sa propuna cetatenilor si parlamentelor nationale reforme care ar fi putut diminua sansele lor politice. De mentionat este faptul ca mai multe Noi State Membre au facut fata mai bine respectivei crize economice, probabil tocmai pentru ca infaptuisera reforme in timpul pregatirii pentru aderare. insa si aici, politicienii au adoptat o atitudine populista si de conservare a parghiilor de putere. De la nivel local si pana la cel european, politicienii din Uniunea Europeana s-au inscris intr-o competitie a ipocriziei. Iar lipsa lor de reactie modernizatoare i-a facut victime nu doar ale propriilor votanti, dar si ai actorilor Pietei Interne. Au fost salvati de curajul si deter- minarea Bancii Centrale Europene si, in 2011, au acceptat sa reia reforma Uniunii, desigur incepand tot cuPiata Unica. La care sunt inca restantieiri si in momentul de fata a se vedea, de exemplu, aspectul integrarii financiar- bancare). Si doar la cativa ani dupa acea mare criza financiar-economica, neabsorbindu-se total socurile cauzate de aceasta, a inceput criza pandemica, insotita de noi stari critice economice, monetare, comerciale, sociale etc. Iar obiectivul declarat al Uniunii Europene = integrarea europeana a ajuns din nou la subsolul agendei europene, caci actualmente se desfasoara si un razboi chiar la frontiera estica a Uniunii, in care partile sunt insasi Rusia si o tara estica-Ucraina- care aspira sa devina membra a organizatiei integrationiste cu sediul in Bruxelles. Anul acesta se inregistreaza a 65-a primavara de cand, la Roma, statele fondatoare au semnat Tratatul intemeierii Comunitatii Europene. Si 15 ani de cand Romania este membra a Uniunii Europene! in urma cu 5 ani, cand Uniunea Europeana isi celebra a 60-a aniversare, profesorul si istoricul Timothy Garton Ash a publicat un articol in care constata ca Uniunea nu era in cea mai buna stare. El chiar a facut o lista de boli de care organizatia suferea la acea data: gangraena brexitosa, putinisma ukrainica, xenophobia populistica, eurozonitis logorrhoea, Le Pen syndrome, la care se adaugau circumstante agravante precum egomania narcissistica trumpica vezi art. Broken Europe is down but not out,in FT,17 Mar. Multe din acele probleme persista si astazi, unele chiar intr-o stare foarte grava, iar altele noi s-au adaugat. Cu toate acestea, Uniunea Europeana a rezistat si a trecut dintr-o criza intr-alta, reusind sa depaseasca obstacole care pareau insurmon- tabile. Mai mult, si-a conservat forta de atractie pentru state din Balcanii de Vest si Est Ucraina, Rep. Moldova, Georgia) care doresc sa se alature celorlalte 27 de state membre ale Uniunii Europene. Asadar,tema extinderii europene este tot la ordinea zilei, doar ca acum criteriile de aderare la Uniune sunt corelate cu caracteristicile mediului actual european si international. Din pacate, institutiile europene din Bruxelles nu explica suficient aspirantilor la statutul de membru al Uniunii Europene ca aceasta entitate trebuie sa se comporte nu doar ca o structura asociativa, ca o grupare sau alianta de state, ci este desemnata a crea cadrul realizarii integrarii europene. Simt oare liderii acestor institutii o constrangere vinovata? Nu e cazul, deoarece lumea stie ca deciziile cele mai importante nu zicem strategice, caci acestea nu prea au fost in ultimele doua decenii) sunt luate de liderii statelor membre, acestia abdicand in mare masura de la ambitia integrarii europene. S-a vazut o nervozitate in ultimele saptamani, care a fost generata de reluarea discutiilor despre extinderea Uniunii Europene, cu trimitere directa la Ucraina, Rep. Moldova, Georgia si, indirecta, la statele din Balcanii de Vest. Personal, nu cred ca aspiratia acestor state-pretendente este o problema, mai ales ca vor avea de efectuat o adevarata reconstructie postbelica indeosebi cazul celor trei state mentionate). Dorinta lor merita admirata, iar vointa apartine dreptului suveran. Presupunem ca liderii acestor state cunosc evaluarile comportamentului lor in relatia cu Acordurile de Asociere si percep unde se afla in raport cu criteriile de aderare, deoarece si acestea conteaza in perceptia cetatenilor statelor membre. Mai mult,daca aceste tari ar obtine statutul de candidat la aderarea europeana si-ar putea strategiza reconstructia postbelica deodata cu ritmul si directia pregatirii pentru aderarea la Uniunea Europeana, sprijinul financiar al acesteia si al statelor membre putand fi directionat mai eficient. Iar folosul ar fi cu atat mai mare cu cat Uniunea Europeana ar urma o strategie clara a integrarii europene, ar aplica politici care sa asigure nu numai convergenta economica, ci si competitivitatea societala, spre avantajul tuturor cetatenilor europeni, inclusiv al celor din statele candidate. Si, desigur, procesul extinderii va depinde de rigoarea, seriozitatea, dedicatia cu care Comisia Europeana si statele membre vor fi capabile sa-l gestioneze in corelare perfecta cu o strategie de integrare europeana. Teaim o epoca de multiple crize emitente multi-crize) care sunt interdependente si necesita o abordare holistica si hotarata. Pentru aceasta este nevoie de viziune, gandire strategica si leadership dedicat. Liderii europeni au in fata si concluziile dezbaterilor Conferintei privind viitorul Uniunii Europene care cer o reforma structurala a organizatiei, orientarea spre cetatenii europeni, intarirea integrarii chiar daca va trebui sa se revada Tratatele. indeosebi la nivelul statelor membre exista retineri in a proceda la o reforma vasta a Uniunii. Unii lideri ar fi de acord cu avansarea reformei pana la realizarea Statelor Unite ale Europei, dar altii nu vad cu ochi buni integrarea europeana si ar dori sa inlocuiasca actuala Uniune cu o difuza Uniune Europeana a Natiunilor. Presedintele Macron spunea, in 2017, ca ar dori sa vada mai multa ambitie din partea europenilor, iar acum are posibilitatea sa demonstreze ca poate insufla ambitie pozitiva celorlalti lideri europeni, Franta detinand presedintia Consiliului UE. De ce asteptam mai multa ambitie? Pentru ca, iata, recent adoptatul Strategic Compass a fost, conform comentatorilor, cu valabilitate depasita chiar din momentul aprobarii 24 martie 2022). Si ar fi posibil ca liderii europeni din zilele noastre sa caute mai degraba scuze de neputinta sau nevointa in loc sa vina cu solutii la ceea ce solicita cetatenii europeni si vremurile noastre. Iar o astfel de scuza ar putea constitui presiunea politica actuala pentru reluarea cu vigoare a procesului extinderii, totodata motivandu-se ca nu ar exista conditii si pentru intensificarea integrarii. Ceea ce consideram nu doar neadevarat, dar si neadecvat chiar pentru continuarea extinderii si constituirea capacitatii in procesul integrarii europene. Ar arata o slabiciune cronica a Uniunii Europene in loc sa argumenteze valoarea adaugata a extinderii la dezvoltarea tuturor politicilor europene viitoare. Reamintim ca sensul aderarii unor noi state la Uniunea Europeana este de a le cuprinde, conform vointei lor si a statelor membre, in procesul integrarii europene, cel care a generat dezvoltare, prosperitate si pace in aceasta parte a Europei. Fara integrare intensificata, Uniunea va fi predispusa la fragmentare si diferite forme de dezintegrare. Iar o lectie a valului al cincelea al extinderii este ca gestionarea procesului de aderare a noi state la Uniunea Europeana trebuie sa se bazeze pe decizii ferme si lideri inteligenti si puternici. Ori, dupa 2004, conducatorii institutiilor europene au fost ezitanti si neincrezatori in scopul politicii de extindere, tocmai pentru ca nu s-au concentrat asupra integrarii, marginindu-se la schematismul cresterii si convergentei economice. Pe cand titularii portofoliului Extinderii, la nivelul Comisiei Europene, au fost mai degraba caricaturi birocratice cu exceptia lui Stefan Fule) care au contribuit la crearea perceptiei de neputinta si nou orizont ale Uniunii Europene au avut conceptii specifice despre acceptarea si sensul pe care trebuia sa-l aiba integrarea europeana. Ceea ce explica si atitudinea diversificata a acestora fata de procesul extinderii Uniunii, insistenta pentru anumite aspecteinterese ale exprimarii integrarii diferentiate. Ne reamintim ca Franta gaullista favoriza supranationalul, dar nu agrea comunitarismul, vedea organizatia de la Bruxelles prin lentilele post-napoleoniene ale Concertului European si interguvernamen- talismului. Asteptam sa vedem cum concepe acum presedintele Macron suveranitatea europeana si daca va lua in considerare propunerile cetatenilor europeni, fiind unul dintre liderii cu profilul cel mai accentuat in Uniunea Europeana. Germania a militat pentru unitatea europeana in cadrul careia liderii germani credeau, si au avut dreptate, ca va fi posibila reunificarea germana. Doar ca dupa reunificarea Germaniei si dinamismul lui Kohl, Berlinul a continuat sa sustina integrarea europeana, dar fara a o defini clar, conform aspiratiilor post-Razboiul Rece. Marea Britanie alaturi de Olanda au vazut o arie a liberului schimb. Dar, cum scria Fraser Cameron, integrarea este cea care demonstreaza adevarata vointa politica a statelor membre si a liderilor lor, convergenta fiind o preconditie a integrarii, iar in Uniunea Europeana ar trebui sa fie si o consecinta a integrarii. Mai mult, sa ne aducem aminte ca metoda Monnet a fost o solutie la realitatea multiplelor interdependente care dau substanta procesului integrarii europene, ceea ce aduce un argument suplimentar pentru obligativitatea conectarii organice a extinderii europene. Mi s-a parut interesat exercitiul pus la cale de Centrul de Politica Europeana Bruxelles) cand Uniunea Europeana celebra 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma. Un grup de experti afiliat acestei comunitati epistemice a imaginat cecum ar gandi Schuman initiativa sa europeana pentru zilele noastre, compunand ceea ce s-a numit Declaratia lui Schuman pentru secolul al 21- lea. Reproduc din acest text doar primul paragraf: Integrarea europeana a fost o formidabila poveste de succes proiectul european a contribuit enorm la mentinerea pacii, la solidaritate si prosperitate. Astazi2017=n. n. , Uniunea Europeana este omniprezenta: practic nu exista vreo arie politica neafectata, direct sau indirect, de deciziile colective luate la Bruxelles. Institu- tiile comune, suveranitatea impartasita si un nivel al interdependentei economice, poilitice si sociale fara precedent i-a tinut pe europeni impreuna tot mai uniti, cum nu a mai fost vreodata in istorie. Personal, subscriu la aceasta caracterizare a Uniunii Europene si astazi, in 2022, sperand insa la cresterea nivelului de integrare europeana. Iar daca procesul extinderii Uniunii va fi gestionat corect si vizionar, acesta ar trebui sa contribuie la obtinerea unei societati europene cat mai coezive si integrate, iar nu la o juxtapunere de slabiciuni nationale M. Bromberg). Daca vom gandi si actiona in aceasta directie, la momentul finalizarii negocierilor de aderare vom putea primi cu bratele deschise in Uniunea Europeana atat statele solicitante din zona Balcanilor de Vest, cat si Ucraina, Rep. Moldova, Georgia. Si sunt convins ca avand obiectivul integrarii europene cat mai consolidat, povestea de succes a extinderii Uniunii Europene va merge mai departe, a explicat Vasile Puscas, in articolul publicat pe site-ul UMPMV.

Mentinerea obligatiei referitoare la completarea formularului digital PLF) de intrare in Romania poate conduce la aplicarea unor sanctiuni si poate genera aparitia unor posibile litigii si cheltuieli suplimentarea pentru institutiile implicate, se arata in proiectul de Ordonanta pregatit de Ministerul Sanatatii pentru eliminarea acestui formular. UPDATE Guvernul a anuntat ca a adoptat vineri aceasta Ordonanta, act care va intra in vigoare imediat dupa publicarea in Monitorul Oficial.

Presedintele PNL, Florin Citu, a precizat ca sprijina in continuare proiectul privind obligativitatea certificatului verde la locul de munca si spune ca un numar mare de persoane infectate inseamna costuri suplimentare pentru economie si societate, .

Parlamentul francez a adoptat definitiv, duminica, printr-un vot final al deputatilor, proiectul de lege care instituie obligativitatea certificatului de vaccinare, pe care guvernul doreste sa-l implementeze cat mai repede in contextul noului val pandemic.

Parlamentul francez a adoptat definitiv astazi, printr-un vot final al deputatilor, proiectul de lege care instituie obligativitatea permisului vaccinal, pe care guvernul isi doreste sa-l implementeze cat mai repede in contextul noului val pandemic.

Presedintele PNL, Florin Citu, s-a aratat in continuare de parere ca proiectul privind obligativitatea certificatului verde la locul de munca, aflat in prezent la Camera Deputatilor, reprezinta varianta de compromis cea mai buna, context in .

Premierul Nicolae Ciuca a anuntat ca proiectul de lege care prevede obligativitatea certificatului verde la locul de munca nu va fi adoptat de Guvern pana la sfarsitul acestui an.

Kelemen Hunor, presedinte UDMR, a declarat la RFI ca liderii coalitiei de guvernare au hotarat cautarea unei alte solutii juridice in ceea ce priveste proiectul ce introduce obligativitatea Certificatului Verde la locul de munca, argumentand ca, potrivit expertilor, actualul proiect de lege prezinta probleme de constitutionalitate si ar putea fi atacat la CCR.

Reprezentantii PNL, PSD si UDMR au stabilit, ieri, forma finala a proiectului de lege prin care va fi introdusa obligativitatea certificatului electronic Covid, initiativa de act normativ urmand a fi adoptata de Parlament pana la finalul acestui an.

Presedintele PSD, Marcel Ciolacu, sustine ca s-a convenit ca proiectul privind obligativitatea certificatului COVID la locul de munca sa fie adoptat pana la finalul anului. Proiectul privind certificatul COVID ar putea fi adoptat pana .

Proiectul Legii gazelor, elaborat de Ministerul Infrastructurii si Dezvoltarii Regionale, introduce obligativitatea detinerii rezervelor de stat de gaze naturale, dupa modelul rezervei de stat de grau. Vicepremierul Andrei Spinu spune ca noua lege va oferi mai multa securitate energetica Republicii Moldova. Potrivit lui Spinu, rezervele de gaze naturale cumparate de autoritati ar urma sa fie stocate in Romania sau Ucraina, noteaza IPN.